Dosar : Dezastrul de la Balotesti. Conspiratie, terorism, accident.

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Digi24 [31 martie 2015]: Misterul Balotești. 20 de ani de la cel mai mare accident aviatic din România

Astăzi se împlinesc 20 de ani de la cel mai mare accident aviatic din România. Un Airbus al Tarom se prăbuşea la două minute după decolare şi lua viaţa a 59 de oameni. Ani de zile nimeni nu a ştiut să spună care sunt cauzele. Nici acum nu se ştie tot. Presa vremii vorbea chiar despre un atentat terorist. Anchetatorii infirmă, însă, o astfel de supoziţie.

Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul: A fost cumplit. Cumplit. Nu se poate descrie, eu n-aş putea să descriu.

Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice Tarom: Acolo era carne tocată. Nu erau cadavre sau răniţi. Nu existau contururi, urme. Era carne tocată pur şi simplu.

Vineri, 31 martie, 1995. Ziua care a intrat în istoria neagră aviaţiei. România avea de-a face cu cea mai mare catastrofă. 59 de oameni îşi pierdeau viaţa. Lângă Bucureşti după ce Airbusul care trebuia să îi ducă spre Belgia se prăbuşea subit după decolare.

La ora 9 aeronava cu destinaţia Bruxelles primeşte aprobarea de zbor. Motoarele se turează, iar la ora 9 şi 6 minute se desprinde de sol. Ora 09:07:53. Avionul se ridică până la aproape 1.400 de metri şi retrage flapsurile. Ora 09:07:58. Aeronava ajunge în dreptul localităţii Baloteşti şi începe virajul spre Ploieşti. Este o zi crâncenă, cu vânt puternic şi ninsoare.

Brusc, avionul Tarom YR LCC începe să piardă înâlţime. Motorul de pe aripa din interiorul virajului nu mai are putere. Era deasupra localităţii Baloteşti, la doar trei kilometri de aeroport.

Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice Tarom: Îmi permit să vă întreb şi eu: ce s-a întâmplat acolo?! Stoi s-a străduit, n-a avut ajutorul lui Bătănoiu. Amândoi ar fi scos avionul din viraj şi şi-ar fi văzut de drum.

Dar de ce nu erau amândoi, nu ştie nici acum. La ora 09:08:02 secunde, copilotul ridică tonul şi îşi întreabă căpitanul dacă e bine.

„Ce-ai, bă? Ce-ai, bă? Ce-ai, bă?”

sursa: Stenograma înregistrării cutiei negre

Trecuseră două minute de la decolare. La ora 09:08:28 de secunde, cutia neagră înregistrează un alt strigăt disperat al secundului.

Bă, s-a stricat ăla!

sursa: Stenograma înregistrării cutiei negre

Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul: Mai trec şase secunde, timp în care Stoi şi numai el urlă, efectiv. Și aeronava se prăbuşeşte.

Ioan Florian Dănuț, fost primar Balotești: S-a auzit o bubuitură foarte puternică. Tot câmpul împrăştiat cu bucăţi. Fum. O gaură mare unde a căzut. Se vedeau bucăţi din mâini, picioare ale celor care se aflau în avion. Păcat!

Nimeni nu avea cum să supravieţuiască unei căderi liberă de la 1.200 de metri. Iar România nu era pregătită pentru o asemenea anchetă. Totul s-a făcut cu manualul în mână, cu ajutorul agenţilor FBI şi a specialiştilor francezi.



Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice Tarom: Noi am îngropat o ureche a vărului meu. Teoretic şi practic, poate să nu-i aparţină.

Presa vuia de articole despre catastrofa aviatică. Fiecare scria ce aflase şi avea impresia că spune adevărul. S-a vorbit şi s-a scris despre explozie, atac terorist, rachetă lansată de armată, un complot al serviciile ca să ucidă un bărbat misterios din avion care ar fi cărat în servietă documente secrete de la Revoluţie.

Aproape 50 de oameni au alcătuit trei comisii de anchetă. Procurorul Marian Nazat a coordonat operaţiunea de identificare a victimelor, care a durat câteva săptămâni. Sorin Stoicescu a fost şeful comisiei care a analizat cutiile negre, parametrii tehnici ai aeronavei şi recomandările constructorului.

Rezultatele au venit după cel puţin cinci ani. Ancheta penală a fost în sarcina procurorului Carmen Popa. A plecat de la Parchetul General înainte ca toate expertizele să fie gata. A revenit în magistratură în 2008, când expertizele erau gata, dar nu exista o concluzie. Un an mai târziu, tot Carmen Popa a finalizat ancheta.

Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul: Aeronava avea o defecţiune din fabricaţie. Se reducea un motor, motorul stâng. Piloţii erau avertizaţi, ştiau. Nu era o defecţiune avertizată sonor sau vizual. Unul din cei doi trebuia să ţină maneta.

În accidentul de la Baloteşti, raportul comisiei de investigaţie pentru siguranţa aviaţiei civile a fost gata după 19 ani. Negru pe alb arată că lipsa de acţiune a căpitanului, o posibilă decizie greşită luată de copilot şi asimetria motoarelor au făcut ca aparatul de zbor al Tarom să se prăbuşească.

Ring [2014]: DOCUMENT-BOMBĂ! “După şase secunde, pe bandă SE AUDE UN HORCĂIT”. Vezi ce spun anchetatorii că a înregistrat CUTIA NEAGRĂ a aeronavei PRĂBUŞITE… LA BALOTEŞTI

O ţară întreagă aşteaptă, cu sufletul la gură, concluziile anchetei legate de catastrofa aviatică din Apuseni. Până atunci, spre a avea un element de comparaţie, ”ring” vă prezintă, în exclusivitate „RAPORTUL”/”REZOLUŢIA «BALOTEŞTI»” – un document excepţional, şocant şi extrem de dramatic ce scoate la iveală ultimele 32 de secunde ale catastrofei aviatice de la Baloteşti.

În urmă cu doar câteva zile, mai multe televiziuni titrau cu litere de-o schioapă că, după 19 ani de la tragicul accident aviatic de la Baloteşti, apare, în sfârşit, raportul tehnic al catastrofei din martie 1995. Nimeni însă nu a prezentat concret acest document, lăsând dezvăluirea… în coadă de peşte. Ziarul ”ring” vă prezintă azi, în exclusivitate, cele 11 pagini ale rezoluţiei procuraturii, document excepţional şi unic, finalizat ”pe şest” (fără ştiinţa presei) în decembrie 2008. La câteva luni bune – aproape un an – de la momentul când, prin primăvara lui 2008, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, se dădea de ceasul morţii că… DOSARUL ”BALOTEŞTI” A DISPĂRUT! Mii de pagini de anchetă ar fi dispărut… ÎN CEAŢĂ ŞI FUM?!… 

La vremea respectivă, autorul acestor rânduri a făcut, în ”ring” o demonstraţie a faptului că dosarul nu putea să dispară, indicând şi traseul (sinuos, foarte sinuos) între/dintre mai multe parchete (Parchetul Capitalei, Parchetul General, Parchetul Curţii de Apel) şi chiar locul unde, până la urmă, dosarul ar putea fi găsit. Până la urmă, fără să ne spună nimeni cum, deşi am întrebat de mai multe ori (deci ”pe şest”), procuratura de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a vrut să tranşeze lucrurile şi să declare sus şi tare: ”CASE CLOSED”. Aşadar a dat soluţia: N.U.P. (veţi vedea mai jos pe ce motive). O soluţie (în felul ei) istorică. Un document care include şi concluziile raportului tehnic al accidentului. Şi, mai ales, include momentul dramatic în care unul dintre piloţi nu mai răspundea la comenzi, nu mai putea vorbi, ci doar… horcăia.

Misterele de la Baloteşti

Încă de la început, în cazul ”Baloteşti”, cercetările complexe au vizat, pe de-o parte, componenta tehnică (comportamentul aparatului de zbor, al motoarelor, al pilotului automat etc.) şi, pe de altă parte, componenta umană ”pentru a se stabili dacă accidentul aviatic soldat cu moartea a 60 de persoane a fost cauzat sau influenţat în vreun mod de comportarea pilotului şi copilotului”.



 În acest sens, la pagina 5 a rezoluţiei procuraturii se spune, negru pe alb, că ”dosarul cuprinde suficiente probe care atestă comportarea celor doi (n.r. – pilot şi copilot) în timpul decolării şi în procedura de urcare deoarece, de la faţa locului, au fost recuperate şi expertizate ambele «cutii negre», atât Înregistratorul de Date (DFDR), cât şi Înregistratorul de Voce (VCR)”. Cutiile negre au fost expertizate atât în SUA (în 1995), cât şi în Franţa (în 1997). De asemenea, ”numeroase alte ascultări ale benzii înregistratorului de voce au fost realizate şi în România de membrii Comisiei de Anchetă, experţi din cadrul Aviaţiei Civile şi TAROM, cu participarea procurorului de caz”. Toate aceste expertize şi analize i-au făcut pe anchetatori să constate că ”la un moment dat, comandantul Bătănoiu a devenit – dintr-o cauză medicală necunoscută – indisponibil fizic de executarea manevrelor de pilotaj”. 

Descrierea ultimelor 32-33 de secunde fatale, din momentul în care copilotul striga repetat la pilot ”Ce-ai, mă, ce-ai, mă?” şi până în momentul prăbuşirii în care pe cutia neagră (de voce) s-a înregistrat doar horcăitul pilotului şi ţipătul prelung al copilotului, pare de-a dreptul dramatică (chiar şi în consemnarea judiciară seacă a procurorului de caz). Misterele de la Baloteşti?!… s-a vorbit de bani mulţi (banii revoluţiei/ai revoluţionarilor care, după catastrofă, se zice că ar fi fost văzuţi scormonind de zor prin rămăşiţele epavei) transporţaţi de acea aeronavă, s-a vorbit de unele documente sau persoane importante aflate la bord, s-a vorbit de câte şi mai câte. S-a spus că ar fi avut loc o explozie în aer (chiar un important director al Tarom a lansat această ipoteză/teorie). S-a vorbit, inclusiv de un act terorist. Ce s-a întâmplat cu adevărat ATUNCI şi ACOLO, în dimineaţa ultimei zile din martie 1995, în cabina piloţilor şi în avionul prăbuşit la Baloteşti, va rămâne însă… O MARE ENIGMĂ: ENIGMA DE LA BALOTEŞTI.

”După şase secunde, pe bandă se aude un horcăit”

Vă prezentăm, aşadar, în premieră, momentele exteme din cabina piloţilor din aeronava Airbus A310 YR-LCC ”Muntenia”, care a decolat pe 31.03.1995, în jurul orei 9.10, pentru a efectua cursa regulată ROT 371 Bucureşti-Bruxeles-Bucureşti. După două minute de la decolare, aparatul de zbor a înregistrat o asimetrie – defect din fabricaţie, semnalat şi asumat de mai mulţi piloţi care au condus aeronava. Asimetrie care putea fi redresată numai dacă şi pilotul, şi copilotul erau apţi să execute toate manevrele cuprinse în manualul de zbor. Raportul/rezoluţia procurorilor consemnează: ”În momentul 6.08.02, copilotul Ionel Stoi îl întreabă pe comandantul Ilie Bătănoiu: «Ce-ai, mă?». Deja, în acel moment, gradul de reducere a motorului era în creştere. După şase secunde, pe bandă (n.r. – banda aflată în cutia neagră VCR) se aude un zgomot care, după numerose ascultări şi expertizări, a fost apreciat ca fiind un horcăit”. Aşadar, singurul răspuns al comandantului era… un horcăit.

Ultimele şase secunde: strigătul disperat al… copilotului

„La momentul 6.08.15, deci la 13 secunde după replica «Ce-ai, mă?», copilotul îi cere comandantului angajarea pilotului automat. Deoarece comandatul nu are nicio reacţie, nici fizică, nici verbală, singurele manevre înregistrate ca efectuate fiind ale copilotului, concluzia logică şi evidentă care s-a desprins a fost că B.I. (n.r. – pilotul) era, la acel moment, în incapacitate fizică de a reacţiona. Oricum, în momentul la care se solicită comandantului cuplarea pilotului automat, asimetria aeronavei avea valoarea maximă (motorul 1, redus total), degradarea traiectoriei devenise continuă, adică avionul intrase în picaj, dar excuta şi o rotaţie completă în jurul axului longitudinal. Următoarea replică a copilotului este înregistrată după 26 secunde de la replica «Ce-ai, mă?». Acesta constatând prin strigăt «S-a stricat ăla!» Fără alte precizări. (momentul 6.08.28). De la acel moment şi până la impactul cu solul au trecut şase secunde, în care se înregistrează strigătul disperat al copilotului, acesta realizând probabil ce urma să se întâmple”.

NUP pentru … ”concurs neaşteptat de factori”

CONCLUZIA PROCURORILOR: ”Prăbuşirea aeronavei Airbus A310/324 YR-LCC la data de 31.03.1995 a avut drept cauză un concurs neaşteptat de factori, suprapunerea unor situaţii dificile, parte dintre ele imprevizibile şi imposibil de evitat, cum sunt incapacitatea comandantului B.I., momentul reducerii motorului 1, altitudinea la care s-au derulat aceste incidente”. Concluzia concluziei: ”Accidentul (…) soldat cu moartea a 60 de persoane este consecinţa unui caz fortuit (n.r. – neprevăzut)”.

 Procurorul anchetator spune (în pagina 11 – ultima, a Rezoluţiei): ”Consider că accidentul aviatic produs la 31.03.1995 în care a fost implicată aeronava Airbus A310/324 YR-LCC «MUNTENIA», operată de Compania Tarom SA şi soldat cu moartea a 60 de victime (sic!) este CONSECINŢA UNUI CAZ FORTUIT. Este adevărat că în cauză a intervenit şi prescripţia specială a răspunderii penale (cu referire la infracţiunea prevăzută de art.178 al 2 Cp – ucidere din culpă, pedeapsă de la 2 la 7 ani) reglementată de art. 122 Cp, termenul îndeplinindu-se la 31.03.2007. Cu toate acestea, soluţia în această cauză cu privire la moartea celor 60 de persoane urmarea accidentului aviatic se va întemeia nu pe această cauză (n.r. – respectiv, intervenţia prescripţiei) care împiedică punerea în mişcare a acţiunii, prevăzută de art.10 lit.g C.p.p, ci pe cea care se referă la art.10 lit.e Cpp, respectiv CAZUL FORTUIT care înlătură caracterul penal al faptei”. Drept care, în decembrie 2008, procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au dat soluţia cea mai… confortabilă. NUP. Restul, până la proba contrarie, e doar… TEORIA CONSPIRAŢIEI.

FORTUIT/FORTUITĂ: un simplu adjectiv. ŞI, TOTUŞI…

Nu ştim dacă, după NUP-ul dat ”pe şest” (în raport cu presa, pentru că, altfel, procurorul avea obligaţia să comunice soluţia tuturor părţilor implicate, în special, familiilor celor 60 de victime), cineva a contestat la procurorul ierarhic şi, ulterior, în instanţă, acel NUP… strigător la cer. Dacă ar fi făcut-o, cu siguranţă s-ar fi auzit. Nu poţi, totuşi, să crezi că, după zeci de analize şi raporte (tehnice, crimnalistice, medico-legale) făcute în ţară şi peste hotare, după ce familiile celor 60 de morţi din şapte ţări aşteptau cu sufletul la gură şi multă durere în inimă să se afle ADEVĂRUL şi, dacă va fi cazul, să se facă DREPTATE, după 13 ani, CONCLUZIA, în acest caz plin de mistere, să fie atât de… seacă: NUP, întrucât… CAZUL FORTUIT ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI”. Ca să nu mai spunem că procurorul, dacă nu s-ar fi raportat la ”CAZUL FORTUIT”, (pare/lasă să se înţeleagă faptul că) ar fi avut în rezervă… ”PRESCRIPŢIA” (întrucât a tras concluziile la… 13 ani de la fapte). 

ACUM… Pornind de la DEX, şi ieşind -pentru moment – din zona strict judiciară, vedem că FORTUÍT, -Ă înseamnă ”venit/ă pe neașteptate; neprevăzut/ă, inopinat/ă; întâmplăto(a)r/e. Întorcându-ne, judiciar vorbind, la cazul în sine şi observăm că ancheta/rezoluţia, în afară de ipoteza ”omorului din culpă” (ca în cazul unui banal, chiar dacă tragic accident de circulaţie soldat cu câţiva morţi), nu face vorbire de nicio altă ipoteză (de la culpa celor care au dat liber la zbor, la alte ipoteze extreme: sabotaj, atentat terorist). Chiar să fie imposibil de aflat, în secolul 21, de ce horcăia comandantul de zbor când copilotul striga la el ”Ce-ai, mă?”!?!… Dacă procurorii români nu au fost în stare, de ce nu au apelat la alţii ( la FBI, de pildă)?!… 

Pentru că, altfel, dincolo de gustul amar al acestei rezoluţii, ce putem să înţelegem: că în acest caz, ca în multe altele, am putea avea de-a face cu un CAZ FORTUIT DE JUSTIŢIE sau mai bine (chiar dacă termenul ar putea părea un barbarism extrem de forţat) am putea avea de-a face cu O … JUSTIŢIE FORTUITĂ?!… JUSTIŢIA… ADJECTIV?!… Şi dacă aşa stau lucrurile, la ce ne-am putea aştepta în cazul recentei CATASTROFE AVIATICE DIN APUSENI?!… Rămâne… DE VĂZUT. ”În momentul 6.08.02, copilotul I. Stoi îl întreabă pe comandantul I. Bătănoiu: «Ce-ai, mă»?. (…) După şase secunde, pe bandă se aude un zgomot, care, după numerose ascultări şi expertizări, a fost apreciat ca fiind un horcăit”, REZOLUŢIA PROCURORILOR 60 de oameni – dintre care 18 români (inclusiv 11 membri ai echipajului), 33 de belgieni, 3 americani, 2 francezi, doi tailandezi, 1 olandez şi 1 britanic – au pierit, în 31.03.1995, în catastrofa aviatică de la Baloteşti

EvZ [2013]: Ipoteză ȘOC după 18 ani: Accidentul aviatic de la Balotești, „execuție la comandă” 

În urmă cu 18 ani au murit 60 de oameni când un avion Airbus al Tarom s-a prăbuşit pe un teren agricol din localitatea Baloteşti. În 31 martie 1995, aeronava Airbus 310 “Muntenia”, fabricată în 1987, cu peste 31.000 de ore la bord, care trebuia să efectueze un zbor de la Bucureşti la Bruxelles, se zdrobea în localitatea ilfoveană. Au murit 49 de pasageri şi 11 membri ai echipajului.

Avionul “Muntenia” zbura la înălţimea de 1.200 metri, iar în dreptul comunei Baloteşti, trebuia să vireze. În acest moment a dispărut de pe radarul Aeroportului Otopeni, s-a înclinat la 80 de grade şi a intrat în pământ. Era ora 9.11 minute. La bord se aflau 49 de pasageri: trei americani, un francez, un olandez, doi spanioli, un thailandez, 9 români şi 32 de belgieni.

Airbusul A-310 avea la activ peste 6.200 de zboruri. Pilotul Liviu Bătănoiu se întorsese din cursa de Singapore şi pilotase acelaşi tip de aeronavă, iar copilotul Ionel Stoi fusese în flotila prezidenţială. Locul accidentului este acum marcat printr-un un monument in memoria victimelor. Familiile acestora au fost despăgubite cu câte 50.000 de dolari.

Concluzii
În raportul comisiei de investigaţie asupra zborului se preciza ca posibile cauze ale accidentului: “Tracţiunea asimetrică, un motor avea putere mai mică decât celălalt. O posibilă incapacitate a pilotului comandant. Acţiuni corective insuficiente din partea copilotului pentru a preveni consecinţele primilor doi factori“. Potrivit LIBERTATE.RO, există voci, chiar ale unor specialişti, care au indus ideea că cineva vrea să ascundă adevărata cauză a prăbuşirii: o explozie în interiorul avionului.

Marian Bătănoiu, fratele căpitanului de pe aeronavă, a luat în calcul inclusiv varianta unui asasinat la comandă și le-a declarat jurnaliștilor de la Libertatea că s-ar fi găsit printre resturi un pașaport cu un nume care nu figura pe lista pasagerilor.

“S-au găsit probe care indică faptul că avionul a explodat în aer şi pe urmă s-a prăbuşit. E vorba de nişte obiecte din aeronavă descoperite la distanţă foarte mare faţă de locul impactului. Acestea nu aveau cum să ajungă acolo decât dacă erau proiectate de la înălţime mare, în urma unei deflagraţii”, a declarat Gheorghe Răcaru, fost director adjunct al TAROM în 2005, pentru Libertatea. Au dispărut probe din dosar În 2008, în urma unor verificări realizate în arhivele Parchetelor Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti, dar şi în cele ale Parchetului Curţii Supreme, s-a constatat că o parte din documentele accidentului de la Baloteşti din 1995 sunt de negăsit.

În luna martie 2008, în arhiva Parchetului Curţii de Apel Bucureşti nu s-a mai găsit nici măcar o planşă fotografică sau o schiţă de la locul accidentului. Potrivit Libertatea, în anul 2012, “noul dosar Baloteşti” a primit Neînceperea Urmăririi Penale (NUP) din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Oficial, accidentul s-ar fi produs pentru că pilotului i-a venit rău, un motor s-a defectat, iar condiţiile meteo nefavorabile şi altitudinea mică l-au pus pe copilot în imposibilitatea de a redresa aeronava, scrie Libertatea.


Share on Google Plus

About Omae Bazooka

0 comentarii: