Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Putini dintre turistii care ajung la Sulina se gandesc sa viziteze cimitirul maritim de aici. Nu este un loc sinistru, cum poate multi isi imagineaza, ci o frantura de istorie, care spune prin monumentele sale povesti interesante si tulburatoare. Cimitirul maritim din Sulina este un loc unic in Europa. Aici sunt ingropati alaturi, intr-un complex funerar impartit in mai multe zone, crestini de diferite confesiuni, evrei si musulmani.
Cum moartea nu face discrimari pe baza religiei, nici vesnicia nu pare sa acorde importanta divinitatii la care se rugau oamenii de aici, in timpul vietii lor.
Multe din aceste mormintele spun povesti, poate de aceea localnicii din Sulina ii numesc “cimitirul viu”.
In trecut, Sulina a fost un port mare, un oras cosmopolit si a gazduit un timp sediul Comisiei Europene a Dunarii. In 1870 a devenit “porto franco”, adica port liber, scutit de taxe vamale si cu un regim special.
Multe morminte de aici sunt ale unor marinari englezi sau ale angajatilor Comisiei Europene a Dunarii. Printre ele se afla insa si cateva locuri de veci ale unor printi greci si chiar mormantul printesei Ecaterina Moruzi, nepoata domnitorului Moldovei, Ioan Sturdza.
Timp de peste 300 de ani, Sulina a fost un loc de refugiu al temutilor pirati greci sau maltezi, care jefuiau corabiile venite din Occident.
Unul dintre acesti pirati, Ghiorghios Kontoguris, este inmormantat aici. Pe piatra lui funerara a fost trecut celebrul semn al piratilor – craniul cu doua oase incrucisate.
Viata, ca si moartea lui, este invaluita in mister si legende. Localnicii spun ca piratul jefuise sute de corabii, prin urmare era foarte bogat, insa a murit singur si sarac lipit.
Astfel s-a nascut zvonul privind un loc secret in care grecul isi ingropase pretioasa comoara, undeva pe malul marii si unii aventurieri inca mai cauta acel loc.
Altii incearca sa gaseasca indicii pe lespedea lui funerara: tot o legenda locala spune ca, pentru a citi corect inscriptia de pe mormantul piratului, piatra trebuie udata la primele ore ale diminetii si apoi lasata putin sa se usuce, pana cand se vor vedea anumite litere in relief. Putini s-au incumetat la acest experiment, dar merita sa incercati, cine stie, poate comoara chiar exista.
Alte doua morminte de aici spun o trista poveste de dragoste intre doi tineri, care proveneau din familii rivale. William Webster era capitan pe nava Adalia, iar iubita lui, Margaret Ann Pincle, l-a urmat in secret pe nava, deghizata in marinar, pentru a fi alaturi de el. Cei doi indragostiti au murit in 1868, intr-un naufragiu si au fost ingropati la Sulina, unul langa celalalt.
Cimitirul maritim se afla chiar la iesirea din Sulina, spre plaja, deci este usor de gasit si merita un scurt popas, pentru a cunoaste misterele din trecutul acestui port. La Sulina va puteti delecta cu o baie in Marea Neagra, dar puteti vizita si pitorestile canale si lacuri ale Deltei Dunarii.