Istoria tornadelor în România. Cum au fost ascunse de comuniști

11:59:00 by
Tornadele - pe care pana acum le vedeam mai mult prin filmele americane - sunt semnalate din ce in ce mai des si in Romania. Iar furtunile pe care le-am vazut zilele trecute ar putea fi abia inceputul unor modificari ale vremii pe care nici macar nu le-am banuit.

Tornada de la Drajna si recentele avertizari de vreme severa emise de meteorologi i-au pus pe romani pe jar. Multi se tem ca, in curand, si tara noastra va fi maturata de furtuni devastatoare, la fel cum se intampla cu unele zone din America. Altii se intreaba daca nu cumva am provocat noi astfel de furtuni, despre care nu s-a mai prea auzit in Romania. Asta, daca nu cumva ni le-au trimis altii pe cap...

In context, l-am intrebat pe profesorul Bogdan Antonescu - care are doctorat in tornade la Manchester - cum de au aparut aceste furtuni la noi, de ce se produc ele si daca nu cumva numarul lor va creste, in anii care vin.



Cum de au aparut tornadele in Romania? Multi spun ca asa ceva nu s-a mai vazut, la noi...

Adevarul este ca tornadele n-au aparut peste noapte, la noi. Primele observatii legate de existenta lor, in Romania, dateaza inca din secolul al XIX-lea. Ceea ce nu inseamna ca abia atunci au inceput sa se produca. Inca adunam informatii.

Impreuna cu colegii de la Asociatia de Meteorologie Aplicata si Educatie cautam prin ziarele romanesti vechi, inclusiv din secolul XIX, informatii despre vreme si despre tornade.

Interesant este ca - din relatarile pe care le-am gasit noi - oamenii timpului nu pareau mirati de existenta tornadelor. Articolele in care ele sunt mentionate intra doar in categoria 'fapt divers'. Unora dintre fenomene li se dedica jumatate de pagina, dar nu mai mult.

De fapt, tornadele au fost considerate fenomene normale pana in 1945. Dupa instalarea comunismului, insa, lucrurile s-au schimbat si pana in 1989 n-am mai gasit informatii decat despre 6 tornade.

De ce? Nu putem sti cu siguranta. Ceea ce am observat, insa, este ca la fel ca in Romania s-a intamplat si in Cehia, dar si in Polonia. Tornadele nu mai erau inregistrate, in estul Europei. Autoritatile comuniste nu recunosteau ca ele exista si ca reprezinta un pericol pentru populatie. Asociau, se pare, existenta tornadelor cu Statele Unite si capitalismul.

In consecinta, de-a lungul a zeci de ani, s-a creat aceasta opinie - intalnita atat in randul oamenilor de rand, cat si la unii meteorologi - ca tornadele nu exista in zona noastra.

Dar ele au existat si, dupa Revolutie, au inceput sa fie raportate din nou. Dupa anul 2000, oamenii au inceput sa fotografieze si sa filmeze tornadele cu telefonul si sa distribuie informatiile. Si, in acest context, din 2006 incoace, s-a inregistrat o explozie a cantitatii de informatii din bazele de date despre tornade.

Parca tornadele noastre sunt, totusi, mai slabe decat cele din America. De ce?

Exista o scara numita Fujita, care imparte tornadele - in functie de pagubele produse - in mai multe tipuri, de la F0 (cele mai slabe) la F5 (cele mai intense).

Am intocmit un istoric al lucrurilor pe care le stim despre tornadele din Europa si se pare ca cele mai multe dintre ele au fost de intensitate F2 si F3. Acestea sunt tornade severe, dar nu extreme (cum sunt cele F5, cu vant care bate si cu peste 300 de km/h si care sunt devastatoare - n.red.).

Asta nu inseamna ca in istoria Europei n-am avut si tornade extreme, de tip F4 si F5. In 1967, in Franta, a avut loc o tornada de tip F5. Iar dupa ce acel sistem care a produs tornada s-a deplasat spre Belgia si Olanda, autoritatile olandeze au emis prima avertizare de tornada din istoria Europei.

Apoi, a mai fost o tornada de tip F4-F5 in Rusia, la Ivanovo, in 1984. Acolo s-au inregistrat 69 de morti si sute de raniti. Asta, in varianta oficiala. E posibil, insa, ca autoritatile sa nu fi comunicat numarul real de raniti si nici adevarata amploare pagubelor.

Cu alte cuvinte, tornade extreme s-ar putea produce si la noi?

Posibilitatea exista. Si va spun de ce. Ca o tornada sa se produca, e nevoie de cateva "ingrediente", printre care: instabilitate atmosferica, umezeala si vant care sa isi schimbe viteza si directia pe verticala.

In conditiile in care aceste ingrediente exista si ele dau nastere unei tornade de intenstate F2 - cum a fost cea de saptamana trecuta de la Drajna - atunci acolo exista si posibilitatea formarii unei tornade de intensitate F5.

Este adevarat, insa, ca nu am avut pana acum, in Romania, tornade atat de intense. Cea mai puternica tornada de la noi a fost cea de la Faceni, din 2002, care a fost incadrata ca F3.

Cum trebuie sa se amestece "ingredientele" despre care vorbiti ca sa rezulte o tornada?

Am vazut ca, de multe ori, in presa, producerea unei tornade e explicata de intalnirea dintre o masa de aer cald si o masa de aer rece. Bun, conteaza si asta, dar fenomenul este, de fapt, mult mai complex.

Inainte de toate, este nevoie de un nor cu dezvoltare mare pe verticala, pe care meteorologii ii numesc cumulonimbus si a carui parte inferioara trebuie sa fie in rotatie. Dar nici asta nu e suficient. Din interiorul norului inconjuat de aer cald trebuie sa coboare o masa de aer rece. Si mai sunt si alte conditii de indeplinit.

De fapt, oamenii de stiinta au inteles abia in ultimii 10 ani mai multe despre modul de producere a tornadelor. Fenomenele sunt complexe.

Sunt tornadele provocate de oameni? Pe retelele de socializare circula ideea ca americanii ar putea-o face deja. Iar altii spun ca ele au aparut din cauza defrisarilor sau din cauza eolienelor pe care le-am montat in Romania.

Speculatiile legate de americani se refera, probabil, la proiectul HAARP (prin care americanii cerceteaza, printre altele, comportamentul ozonului, azotului si ionilor, in conditiile expunerii la radiatii - n.red.) . Dar acestea sunt pura fantezie. Acele cercetari vizeaza staturile superioare ale atmosferei, care nu influenteaza aproape deloc fenomenele meteorologice severe.

Eolienele nu produc tornade. Dimpotriva, tornadele risca sa afecteze negativ eolienele.

De fapt, doar schimarile climatice ar putea, in teorie, influenta producerea tornadelor. Dar daca asta chiar se intampla, la nivel global, nu stim inca.

De ce nu pot meteorologii sa prevada formarea unei tornade macar cu o zi sau doua inainte? Ar fi foarte util...

Ceea ce pot face meteorologii este sa identifice, cu o zi sau doua in avans, zonele in care exista toate ingredientele necesare unei furtuni violente. Odata identificate acele zone, se poate prognoza ca acolo exista posibilitatea producerii furtunilor.

Ulterior, in zilele in care furtunile au fost prognozate, meteorologii monitorizeaza zonele cu risc, cu ajutorul radarelor. Strang date si, pe baza lor, daca se impune, emit avertizarile de tip nowcasting.

Dar prognoza de tornada e foarte greu de emis. De ce? Din cauza ca radarul te ajuta sa stabilesti ca te uiti la o supercelula (norul cu intindere pe verticala -n.red.), din care o parte e in rotatie. Mai mult, radarul nu vede.

Ca sa afli detalii, ar trebui sa te apropii de supercelula. Asa cum fac vanatorii de tornade din Statele Unite. Lucrul asta e destul de periculos.

Se vor inteti tornadele, in Romania, in anii care vin?

Nu putem sti sigur. Ceea ce facem noi acum este sa studiem ingredientele necesare formarii unei tornade si sa folosim informatii pentru a crea modele pe calculator. Ulterior - tinand cont de diverse variabile - incercam sa intocmim scenarii si sa stabilim ce s-ar intampla daca, sa spunem, temperatura ar creste cu un grad sau emisiile de dioxid de carbon s-ar intensifica.

Specialistii Laboratorului European de Furtuni Severe au stabilit ca, pana in 2029, in estul Europei (deci si in Romania - n.red.) va creste numarul de zile in care ingrediente necesare producerii unei tornade vor fi aduse impreuna. Daca, totusi, ingredientele vor si produce tornade e greu de spus.

Cand lucrarea a fost prezentata in America, vorbitorul a glumit, sustinand ca s-ar putea ca in curand sa mutam vanatoarea de tornade in estul Europei. Daca asta se va intampla sau nu asa, in urmatorii 50-60 de ani, nu stim.

Cum sa ne pregatim? Ce ne trebuie ca sa ne aparam de tornade: infrastructura, politici publice, educatie?

Din punctul meu de vedere, pregatirea de care avem nevoie tine de educatie. Din cate am putut observa, in Europa tornadele sunt privite mai degraba ca niste curiozitati, nu ca niste amenintari.

Impreuna cu cativa colegi, am publicat un material pe aceasta tema chiar in revista Societatii Americane de Meteorologie. Si am incercat, de-a lungul timpului - prin articole si conferinte - sa convingem ca tornadele ar trebui luate in serios, din cauza ca pot produce pierderi de vieti omenesti si pagube.

Ce anume ar trebui facut? Serviciile meteorologice ar trebui sa prognozeze posibilitatea producerii tornadelor, iar publicul ar trebui educat pentru a se proteja de ele.

Spre exemplu, nu e normal ca oamenii - atunci cand vad o tornada - sa se apropie de ea ca sa o fotografize. E periculos! Ar trebui sa li se explice.


Am vazut ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) are, spre exemplu, un ghid foarte bine realizat din care oamenii pot invata cum sa se apere de furtunile cu trasnete. Poate vor face in curand un astfel de ghid si pentru apararea impotriva tornadelor. Nu stiu daca se va intampla. Dar ar fi de folos.

ziare.com

Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă