Participați la sondajul nostru
Cui i-ai trage un sut în fund ?
 


Cele mai frumoase peşteri din România şi misterele lor


Nenumărate mistere au păstrat peşterile faimoase din România. Iată câteva dintre cele mai neobişnuite: 

Peştera Focul Viu 

Peşterea Focul viu se află în Munţii Apuseni şi adăposteşte unul dintre marii gheţari subterani de pe teritoriul României. Unii speologi au numit-o Peştera Eschimoşilor. În bătaia razelor soarelui, gheţarul Focul Viu se transformă într-un bulgăre de flăcări. Se recomandă vizitarea peşterii în jurul prânzului, când razele solare pătrund prin horn în peşteră. O legendă a peşterii spune că era locuită de o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o aici cu condiţia ca ea să-i păzească aurul ascuns. Într-o zi, localnicii au venit să fure comoara şi l-au ucis pe mezinul familiei. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă. 



Peştera Muierilor 

Peştera Muierilor se află în Baia de Fier, judeţul Gorj, şi are o lungime de 3.600 de metri. A fost săpată în calcarele Masivului Parâng, de râul Galbenul. Numele ei este legat de faptul că în timpul războaielor, când bărbaţii erau plecaţi la luptă, femeile şi copiii se adăposteau în galerii. Atracţiile principale ale peşterii sunt: Domul Mic, care seamănă cu o cupolă gotică, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii Însângerate. În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice şi mistreţi. Peştera Muierilor are cea mai lungă galerie vizitabilă din România, de aproape un kilometru. 

Peştera cu cele mai vechi picturi rupestre din lume

Peştera Coliboaia din judeţul Bihor a păstrat unele dintre cele mai vechi picturi rupestre din lume, realizate în urmă cu circa 30.000 de ani. Desenele înfăţişau un bizon, un cal sălbatic, o felină, urşi şi rinoceri păroşi. În galeria subterană există şi urme lăsate de ursul de peşteră, care a zgâriat pereţii, dar şi oase ale acestui animal. Speologii decis închiderea peşterii pentru a păstra şi conserva cât mai bine descoperirile. Accesul în încăperea în care se află picturile vechi este oricum dificil, fiind necesară parcurgerea unui traseu pe sub apă până acolo. 

Sala sunetelor stranii 

Peştera Izvorul Tăuşoarelor din judeţul Bistriţa a fost descoperită la mijlocul secolului trecut de un învăţător pasionat de munte. Impresionează prin galeriile ocupate de formaţiuni de gips şi de bile de dimensiuni considerabile, în pereţi şi pământ, despre care nu se ştie exact cum s-au format. Peştera are o „sală a sunetelor” - un loc  unde se aud zgomote ciudate, despre care pasionaţii de paranormal au spus că ar fi de fapt vocile unor copii şi femei. Există numeroase legende despre peştera din Munţii Rodnei. 

Peştera Vântului 

Peştera Vântului din Munţii Pădurea Craiului are o lungime totală de 52 de kilometri. Doar o mică parte din ea este accesibilă turiştilor. A fost descoperită în anul 1957, iar numele i se datorează curenţilor puternici de aer de la intrare. Peştera este alcătuită din trei etaje formate din galerii, săli şi hornuri de dimensiuni şi forme diferite. Numele celor mai importante locuri din peşteră sunt: Galeria Activă, Etajul II, Galeria Albă, Roşie si Galeria cu lacuri. Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1 Mai, Galeria Moravek, Sala Titanilor, Sala Mare, Amfiteatrul, Sala Neagră, Sala Ascunsă etc. 

Peştera Bolii 

Peştera Bolii se află la circa zece kilometri de Petroşani, la poalele cetăţii Băniţa şi ale Munţilor Retezatului şi Sebeşului. Potrivit istoricilor, numele ei provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deţinut păduri şi proprietăţi în împrejurimile ei. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare. Peştera Bolii a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, în caverna spaţioasă au loc frecvent evenimente culturale. 



Peştera omului preistoric 

Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Peştera este accesibilă însă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare. Ea oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea, susţin speologii. În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. 

Peştera Sfântului Andrei 

Peştera Sfântului Andrei din judeţul Constanţa. devenită mănăstire, ar fi fost locul în care a trăit şi a creştinat Sfântul Apostol Andrei. Peştera ar fi fost ultimul său popas înainte de a pleca spre Patras, în Grecia, unde şi-a aflat sfârşitul ca martir creştin. Muncitorii care au săpat în peşteră au descoperit opaiţe creştine, cărămidă greco-romană, o icoană săpată în perete, semne de cruci, unele în formă de X - aşa cum a fost cea pe care a fost răstignit Sfântul Andrei, informa teologul Ionuţ Druche, cel care a documentat istoricul acestor locuri. Patriarhia Română consideră peştera unde a vieţuit Sfântul Apostol Andrei drept prima biserică creştină de pe teritoriul ţării noastre. 

Peştera Scărişoara 

Peştera Scărişoara din judeţul Alba, adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. Gheţarul Scărişoara are un volum de 80.000 metri cubi şi dăinuie de peste 4.000 de ani. Peştera Scărişoara a fost declarată monument al naturii în România încă din 1938. Este situată la altitudinea de 1.165 m, are o lungime de 720 metri şi o adâncime de 100 metri. Peştera Scărişoara este formată din Sala Mare, Biserica, Rezervaţia Mică şi Rezervaţia Mare. Doar Sala Mare poate fi vizitată de turişti. 

Peştera Urşilor 

Aflată în judeţul Bihor, Peştera Urşilor şi-a primit numele de la numeroasele fosile de urşi de cavernă descoperite aici. Peştera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La bătrâneţe, ca multe alte mamifere, ursul de peşteră se retrăgea să moară în acelaşi loc ca şi strămoşii săi. Pe lângă acesta au mai fost descoperite şi fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. Peştera a rămas închisă până pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea porţiunii de la intrare, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului.

adevarul.ro

Share on Google Plus

About Omae Admin

    Blogger Comment
    Facebook Comment

Articole noi