Amante celebre din istoria Romaniei


În spatele multor oameni de stat din Ţările Române şi mai apoi din România au stat amante puternice. Influenţa lor era atât de mare încât voievozii sau regii se afişau în public alături de ele şi acestea le influenţau deciziile. 

Femeile puternice au influenţat de multe soarta naţiunilor sau a oamenilor de stat care le-au căzut în mreje. Principii şi regii care au conduse destinele Ţărilor Române au căzut şi ei sub influenţa amantelor puternice.    Mihai Viteazul,Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza sau Carol al II-lea nu s-au sfiit să-şi afişeze sentimentele faţă de amante şi chiar să-şi oficializeze relaţiile cu acestea. De-a lungul istoriei românilor, amantele şi-au jucat rolul lor, iar câteva dintre acestea au avut o influenţă deosebit de puternică.  

 Maria Voichiţa, febleţea lui Ştefan cel Mare

   Una dintre cele mai cunoscute amante ale istoriei românilor a fost fiica lui Radu cel Frumos, voievodul Ţării Româneşti, fratele bun al lui Vlad Ţepeş. Maria Voichiţa era o adolescentă frumoasă, care i-a pus pe jar inima lui Ştefan cel Mare, un bărbat căsătorit cu o principesă de neam bizantin. Maria Voichiţa a devenit amanta lui Ştefan cel Mare, după un război între voievodul moldav şi părintele fetei, Radu cel Frumos. Mai precis, frumoasa munteacă ajunge în cetatea Sucevei ca prizonieră.   

 În anul 1472, după ce Ştefan cel Mare îl bate pe Radu cel Frumos, aliat al turcilor şi impus de aceştia pe tronul Ţării Româneşti, o ia ca prizonieră pe fiica şi soţia domnului muntean. Culmea, fiica lui Radu cel Frumos ajunge în capitala Moldovei exact în anul în care Ştefan cel Mare se căsătorea cu Maria de Mangop, prinţesa bizantină. Asta nu l-a împiedicat însă pe voievod să se îndrăgostească de Maria Voichiţa, la aceea vreme o adolescentă deosebit de frumoasă. Istoricii spun că Ştefan cel Mare nu se sfia să umble făţiş după munteancă şi că nici aceasta, deşi iniţial prizonieră, nu-i refuza avansurile. Nici măcar naştere a doi băieţi gemeni, în urma căsătoriei cu Maria Mangop, nu l-a oprit pe voievod să-şi iubească prizoniera.    

Maria Voichiţa devenise amanta voievodului moldovean. ”Chiar în anul căsătoriei sale cu Maria de Mangop, Ştefan cel Mare luase ca prinse, în războiul purtat contra lui Radu cel Frumos, pe soţia acestuia Maria şi pe fiica lui, pe care cronicarii o numesc Voichiţa. Aici se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laţ simţirile lui Ştefan, care începu a umbla după ea. Probabil că după timpurile de atunci şi fiind încă şi prinsă o luă de concubină şi alipindu-se tot mai mult de ea se desfăcea de legiuita lui soţie”, preciza istoricul A.D. Xenopol. Acelaşi specialist preciza că Maria de Mangop s-a stins de supărare, trăind cu amanta sub acelaşi acoperiş. După moartea Mariei de Mangop în 1477, Maria Voichiţa devine doamna Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare căsătorindu-se cu frumoasa munteancă. Influenţa Marie Voichiţa se observă în construcţia de numeroase biserici, dar şi a portretului comandant de Ştefan în onoarea acesteia pe zidurile  bisericii ştefaniene din Dorohoi, în stilul ”Primăverii“ lui Botticelli.   

Velica stăpâna inimii lui Mihai Viteazul   

O altă amantă cunoscută şi puternică în istoria românilor, a fost frumoasa Velica, curtezana blondă care l-a fermecat pe Mihai Viteazul. Domnitorul muntean era căsătorit cu doamna Stanca în 1599 când a intrat triumfal în Alba Iulia. Aici însă a cunoscut-o pe Velica, o boieroaică frumoasă. Era fiica logofătului Ion din Piteşti şi nepoata voievodului Mircea Ciobanul. Se spune că era de o frumuseţe răpitoare. Velica era căsătorită cu italianul Fabio Genga, favorit al principelui Transilvaniei Sigismun Bathory. Asta nu a oprit-o însă să accepte favorurile domitorului muntean. Mai mult decât atât, Velica a ajuns stăpână peste voinţa lui Mihai Viteazul.   

 Acesta era atât de îndrăgostit de fiica logofătului încât îşi marginalizase soţia şi se afişa în public cu amanta. Velica avea o influenţă deosebită asupra lui Mihai Viteazul. Până şi diplomaţii din alte ţări au observat această influenţă. Fără ştirea Velicăi, nimic nu se făcea. Totodată voievodul era şi foarte gelos. ”Afacerile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga. Cu aceasta Domnul se ţine în ştiinţa tuturora şi până într-atâta încât a poruncit sub pedeapsa de moarte soţului ei să nu aibă a face cu dânsa”, se arăta într-un raport imperial din 15 martie 1600 trimis lui Rudolf al II-le împăratul romano-german.  

 Amanta care l-a trădat pe Cuza  

 Foarte cunoscută este şi Maria Obrenovici, amanta primului voievod al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza. Maria Obrenovici se numea de fapt Maria Catargi şi era fiica logofătului Costin Catargi. Maria Catargi a avut o viaţă aventuroasă. A avut un copil de tânără cu un ofiţer sârb. Acesta nu şi-a recunoscut copilul, pe Rubi Catargi, care a fost lăsat în grija mătuşii, sora Mariei. A urmat apoi o căsătorie eşuată cu principele Serbiei, Miloş Obrenovici. Are un fiu, pe Milan, cel care va ajunge să-şi urmeze tatăl la tron. Divorţează însă repede şi se întoarce în ţară, unde ajunge să-l cunoască pe domnitorul Principatelor, Alexandru Ioan Cuza.    

Acesta era căsătorit cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache Sturdza, încă din 1844. La aceea vreme, Cuza era magistrat la Galaţi. Căsătoria cu Elena Rosetti a fost încă de la început anostă. „Nu am noutăţi să vă dau, căci ies foarte rar, negăsind placere decât la mine acasă; încolo societatea din Galaţi este de o monotonie fără asemănare”, scria Elena Rosetti într-o scrisoare din 1844. La toate acestea se adăuga faptul că Alexandru Ioan Cuza avea reputaţia de fustangiu. De altfel, acesta deja avea o relaţie extraconjugală cunoscută cu Cocuţa Vogoride. Mai mult decât atât, Elena Rosetti nu putea să facă copii. Tocmai de aceea nu i-a fost greu Mariei Obrenovici să îl cucerească pe domnitor. Era deosebit de frumoasă cu păr negru şi ochi albaştri. 

   Alexandru Ioan Cuza s-a ataşat imediat de noua amantă, căreia îi amenajase o casă spaţioasă pe strada din zona Bisericii Amzei. Voievodul o vizita frecvent îmbrăcat în civil. Mai mult decât atât, a ajuns să-şi pună soţia, pe Elena Rosetti, să-i înfieze copiii cu Maria Obrenovici. Este vorba despre doi băieţi, pe care Cuza îi prezentase soţiei drept doi ofrani scăpaţi de la inundaţii. Maria Obrenovici ajunge să stea şi la palat. „Monstruoasa coaliţie“ şi abdicarea lui Cuza au prins-o în pat cu acesta. Se spune că Maria Obrenovici a fost cea care a fost cumpărată de conspiratori şi cea care a aşteptat ca domnitorul să adoarmă, pentru a deschide uşile.   

Duduia, amanta penultimului rege al României   

Poate cea mai cunoscută amantă regală din istoria românilor a fost Elena Lupescu, cea care va deveni şi soţie a regelui Carol al II-lea al României. Într-un raport al Direcţiei Generale a Poliţiei, de pe 29 iunie 1935, se arată că Elena Lupescu era fiica farmacistului ieşean Nicolae Lupescu. Despre acesta se spunea că era evreu creştinat şi că iniţial se numea Nuham Grunberg. În „Memoriile“ Elenei Lupescu, aceasta dezmite şi spune că este jumătate româncă, jumătate rusoaică născută la Bucureşti. Conform memoriilor, tatăl ei a fost chimist. Se pare că s-a născut în 1902.



 Atunci când l-a cunoscut pe Carol al II lea, Elena Lupescu era căsătorită cu ofiţerul Tâmpeanu, de care va divorţa ulterior. În acelaşi timp, Carol al II lea era căsătorit cu prinţesa Elena.    Există mai multe variante ale primei întâlniri. Confom unor variante, s-ar fi cunoscut pe 4 februarie 1925, la cinematograful Fundaţiei Culturale Regale, la un film. După alte variante s-au cunoscut la o cursă de maşini la care participa şi Carol. Elena Lupescu i-ar fi aruncat un buchet de flori pe maşină, ia el s-a îndrăgostit de femeia cu păr roşcat şi piele albă. Cert este că monarhul a abandonat totul în braţele Elenei Lupescu. S-a afişat oriunde cu aceasta, amanta regală devenind lidera camarilei şi având o influenţă uriaşă asupra deciziilor luate mai târziu de monarh. Fiindcă nimeni nu era de acord cu relaţia sa cu Elena Lupescu, Carol al II lea, îndrăgostit, renunţă inclusiv la tron în 1925, pleacă împreună în exil şi o lasă pe soţia sa Elena a Greciei cu fiul său Mihai în ţară.  

  ”Din cauza Elenei Lupescu, care a fost un fel de piază-rea pentru ţară, Carol al II-lea a renunţat la tot, inclusiv la tronul ţării, doar pentru a rămâne cu ea. Din 1925, ea a devenit amanta prinţului Carol, cu care fuge din ţară. Peste câţiva ani însă, în 1930, prinţul Carol a fost încoronat ca regele Carol al II-lea al României. Cât timp a fost rege, Elena Lupescu i-a influenţat aproape orice decizie politică. Deşi nu ţinea în mod neapărat să apară în presa vremii, conştientă fiind că nu se bucura de o imagine prea bună şi că ar fi afectat-o pe cea a iubitului ei, Magda Lupescu a ales să conducă din spate totul, sens în care se şi înconjurase de o camarilă de generali de armată şi afacerişti, oameni care se gândeau doar la cum să facă bani”. 

După ce Carol al II-lea a abdicat în 1940, Elena Lupescu l-a însoţit din nou în exil. În 1947, Carol, se căsătoreşte cu ea şi se mută la Estoril, în Portugalia. Va rămâne alături de Elena Lupescu până la sfârşitul vieţii.

adevarul.ro