Noiembrie este numit în popor Brumar, deoarece este vremea brumei şi promoroacei, sau este numit Vinar adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie.
În calendarele populare de pe vremuri erau multe sfaturi şi poveţe legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi pentru practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.
Luna începe cu ziua întâia, a doctorilor fără de arginţi Cosma şi Damian ; un timp ritual când sfinţii sunt invocaţi în descântece de lingoare (febră tifoidă) şi de răul copiilor (epilepsie), deoarece sfinţii tămăduiesc toate bolile.
Superstiţii şi obiceiuri de Sfinţii Mihail şi Gavriil
La 8 Noiembrie este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil , o zi importantă a calendarului ortodox, dar şi a calendarului popular în care ziua este sărbătorită timp de trei zile, numite Capul Arhanghelului, Mijlocul şi Coadă. Ziua de 8 Noiembrie este însoţită de numeroase superstiţii . Se obişnuieşte acum să se facă ofrande alimentare, precum şi aprinderea de lumânări pentru vii şi morţi.
Se spune că cine va lucra în una din aceste trei zile se va canoni mult până să-i iasă sufletul la moarte. Colacii şi alimentele împărţite acum sunt numite Moşii de Arhangheli. Zilele de 9 şi 10 Noiembrie sunt numite Filipii de Toamnă şi se ţin şi pentru a fi feriţi de lupi. Magia populară spune că de Filipi nu este bine a descânta, decât de purici.
Superstiţii şi magie de Sfântul Mina
La 11 Noiembrie este Sfântul Mina şi Ziua Tâlharilor, serbata atât de tâlhari cât şi de cei păgubiţi de aceştia. Acum se desfăşoară mai multe practici cu caracter magic, fiind vorba în principal de magia întoarcerilor, a faptelor hoţilor, a lucrurilor furate, dar şi de magia dragostei pentru întoarcerea inimilor ursiţilor. În această zi, femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipsesc de sfeşnice cu capătul care de obicei se aprinde în jos, ca să se întoarcă răul spre casă voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea; fetele mari duc şi ele astfel de lumânări, pe care le întorc şi astfel le aprind, ca să se întoarcă spre ele inimile celor doriţi.
Superstiţii şi obiceiuri de Lasatu’ Secului
Lasatu’ Secului pentru Postul Naşterii Domnului are loc pe 13 Noiembrie. Ca şi la Lasatu’ Secului pentru Postul Mare, şi acum se fac petreceri; dar acum se „strigă” tinerii rămaşi necăsătoriţi şi se fac două focuri la câte un cap de sat, apoi băieţandrii şi flăcăii coborau cu şomoioage de foc spre casă, unde fetele şi femeile încep şezătorile, torcând pentru pânza cămeşilor. Superstiţia spune că trebuie să se mănânce toată ciorba, căci altfel te prinde ploaia, pe tine, gospodăria şi fanul strâns în polog.
Există superstiţia că dacă se lipeşte gura sobei în această zi, va fi legată şi gura lupului. Gospodinele n-au voie să coase, mai ales cu aţa roşie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice lucru ascuţit în mână, să nu macine, să nu dărăcească lana, să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături şi foc, altfel vine lupul şi-i mănâncă vitele şi dacă n-are ce mânca îl mănâncă pe om. Pentru a fi feriţi de pagubă, sătenii ţineau atârnată de lemnul coşului o secure timp de trei zile. Dacă de Lasatu’ Secului este vreme „moale”, atunci primăvara vom avea ploi multe.
Superstiţii şi obiceiuri de Ovidenii
Vom spune doar că ajunul (20 Noiembrie) acestei sărbători, cea a Intrării în Biserică a Maicii Domnului, se petrece noaptea cu lumina şi cu focuri aprinse. Tot acum încep să „vadă” şi vrăjitoarele, care încep să acumuleze puterea demonică, iar fetele pot să-şi vadă ursitul, prin intermediul unui mare număr de practici magice specifice. În seara de Ovidenii se noroceşte anul ce urmează: dacă sunt stele şi este senin, anul va fi rău; dacă va fi lapoviţă, ninsoare, ger sau promoroacă, anul va fi bun. Se spune că aşa cum va fi vremea de Ovidenii, aşa va fi toată iarna.
Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei
Luna se încheie cu ziua de 30 Noiembrie – ziua Sfântului Andrei. În afară de ziua propriu-zisă a Sfântului Andrei, foarte important este şi Ajunul acestei zile. Este momentul în care se dezlănţuie forţele malefice, duşmanii tradiţionali ai ţăranului; intensitatea magică a nopţii este subliniată şi de pogorârea pe pământ a sfinţilor-patroni ai lupilor, care le menesc acestora pentru anul care vine; ajunul Sfântului Andrei este propice desfăşurării de practici magice cu caracter oracular.