Motivele pentru care a revenit iarna in Romania

Când credeam că am scăpat de ninsorile nedorite de martie, iarna se întoarce în România.

În următoarea săptâmână se vor înregistra temperaturi negative în toată țara. Minimele vor atinge și minus 15 grade Celsius, iar frigul va fi însoțit de ninsori abundente.



Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat într-o conferință pe tema fenomenelor meteo extreme ținută la Focșani, mai multe despre anomalia vremii.

Conform Elenei Mateescu, lăsarea frigului va începe de sâmbătă în Maramureș și Crișana, în Banat, în vestul Transilvaniei și în zona Carpaților Occidentali. În aceste zone, cantitatea de precipitații s-ar putea situa la 20-25 de litri pe metru pătrat. Valul de frig se va extinde de sâmbătă seara și până luni, când se va intensifica transportul de aer rece din nord-estul Europei. Precipitațiile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, mai întâi în Moldova, apoi se vor extinde spre estul și sudul țării, conform lui Mateescu.

„Dacă în Moldova vorbim azi de temperaturi de maxim 4-6 grade, mâine dimineaţă masa de aer va fi una mai rece, cu temperaturi negative şi pe parcursul întregii săptămâni viitoare vom vorbi de la o zi la alta de temperaturi în scădere, atât la nivelul maximelor, cât şi al minimelor”, a explicat Mateescu.

Săptămâna care urmează va debuta cu temperaturi negative pe tot teritoriul României. În Moldova vor fi minus 10 grade, în depresiuni minus 15 grade, iar în capitală minus 7 grade. Ninsorile vor aduce straturi de zăpadă de până la 15 – 20 de centimetri în jumătatea de nord a țării.

Iarna revine în forţă și se poate și mai rău

Cu toate astea, trebuie să ne amintim că acesta nu este cel mai rău scenariu. În 1816, vara nu a mai venit deloc în Emisfera Nordică, ca rezultat al erupției Muntelui Tambora din Indonezia, de pe 10 aprilie 1815. Aceea a fost cea mai mare erupție în 1.630 de ani și a putut fi auzită pe o rază de 2.600 de kilometri. A fost atât de puternică încât a spulberat o treime din munte și a trimis în atmosferă 145 de kilometri cubi de piatră, cenuș și gaze toxice.

Cantitatea mare de cenușă și picăturile de acid sulfuric din atmosferă au blocat lumina solară. Astfel, temperaturile medii globale au scăzut cu până la 0,7 grade Celsius. În aer a rămas un soi de ceață uscată, care conținea sulf.

În vara anului 1816, recoltele au fost distruse de zăpadă, iar unele râuri au înghețat. Recoltele distruse și transportul limitat au însemnat că oamenii au avut acces cu greu la hrană – lucru ce a dus la foamete în mai multe țări.

Așadar, deși nu este tocmai plăcut ca la final de martie să ne scoatem gecile groase din dulap, trebuie să ne amintim că mereu se poate mai rău.

Trebuie să fim atenți

Șoferii auto ar trebui să înceapă să își echipeze vehiculele cu anvelope de iarnă și lanțuri antiderapante. De asemenea, dacă nu este neapărat necesar, ideal ar fi să nu pornim la drum. Iar dacă trebuie, experții ne sfătuiesc să avem rezerve de hrană, băuturi calde, îmbrăcăminte corespunzătoare, iar telefoanele să fie încărcate.

Frigul nu va dura atât de mult însă. Avertizarea de cod galben este valabilă în perioada 17 – 22 martie. Ulterior, meteorologii spun că vremea va reveni în tiparele cu care suntem obișnuiți.