Tradiţii şi superstiţii de Ovidenie (21 Noiembrie)


Ovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se fac previziuni despre vreme şi oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. 

Se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum, cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege „graiul” animalelor. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care acum încep să lucreze. 

Se fac pomeni pentru cei înecaţi şi pentru cei morţi fără lumânare. Cei care ţin Ovidenia cred că vor avea spor în hambare şi belşug în casă; tot astfel se spune că ologii se pot vindeca de Ovidenie. 

Considerată o zi magică, Ovidenia este ţinută cu sfinţenie la sate.



21 Noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Părinţii Maicii Domnului au fost Ioachim, care se trăgea din neam de împărat cu obârşia din David şi Ana, fiica preotului Natan din neamul lui Aaron; ei locuiau în Nazaret. În Galileeia acelor timpuri era de ocară să nu ai copii şi cei doi s-au rugat mult să nu fie de ruşinea lumii şi să le dea Dumnezeu şi lor un copil, promiţând că, dacă se va naşte, pruncul va fi dedicat lui Dumnezeu. Binecuvântarea Lui s-a pogorât asupra celor doi şi astfel Ana, bătrâna fiind, a născut-o pe Maria.

Conform promisiunii făcute în rugăciunile lor, cei doi au dus-o pe Maria la vârsta de 3 ani la Templul din Ierusalim, încredinţând-o patriarhului Zaharia, care avea să devină tot la bătrâneţe, tatăl lui Ioan Botezătorul.

Maria a stat la Templu vreme de 12 ani; se spune că în acest timp a fost hrănită cu hrană cerească de către Arhanghelul Gavriil. Înainte de vreme a Bunei Vestiri, Maria a fost încredinţată logodnicului ei Iosif, ca păzitor şi martor al fecioriei ei.

Ziua intrării Sfintei Maria în Biserică este numită în calendarul popular – Ovidenie.