ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Traditii si superstitii in Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.Traditii bizare - Descoperă România Misterioasă , Traditii si superstitii in Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.Traditii bizare - Descoperă România Misterioasă


Traditii si superstitii in Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.Traditii bizare


Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima și, totodată, cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paști. Ea începe în Duminica Floriilor, anul acesta la 9 aprilie, și se încheie în Sâmbăta Mare, respectiv la 15 aprilie. Este, de fapt, o săptămână distinctă a postului, adăugându-se celor 40 de zile propriu-zise de post, și amintește de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile.


"Paștenii", obicei tradițional de întâmpinare a Învierii Domnului, păstrat cu sfințenie în satul Vinerea, județul Alba, pe durata mai multor zile din Săptămâna Patimilor; 9 aprilie 2015

Săptămâna Mare are menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului, se arată pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât și de o pregătire trupească, postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte. În Bihor și în Maramureș, este numită și Săptămâna Neagră. În Maramureș, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru și în albastru închis. Mulți credincioși încearcă chiar să țină post negru în unele din aceste zile, având credința că Dumnezeu îi ferește de boli, le dă sănătate și îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toți credincioșii să fie împăcați cu toată lumea, să ierte și să-și ceară iertare.

În această săptămână, de duminică și până vineri, se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumusețe, care evidențiază momentele dramatice legate de Patimile și Jertfa lui Hristos. Prin caracterul și conținutul lor, Deniile sunt deosebite în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineața, săvârșite seara. Luni și marți, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.



În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. Conform site-ului menționat anterior, Săptămâna Mare este însoțită de o serie de tradiții și obiceiuri populare. Acum se face curățenie generală în gospodărie, se mătură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se scoate nămolul din șanțuri, se face curățenie și în grajdul animalelor. În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobila, se spală geamurile și perdelele. Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, de joi bărbații rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului așa cum se cuvine. 

Ouă încondeiate

În Joia Mare se rememorează patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei. În această zi, oamenii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Seara, are loc slujba celor 12 Evanghelii, iar lumea merge la biserică îmbrăcată în haine de doliu, făcute din pânză albă și cusute cu negru. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle.

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. Este zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea decât apă. În această zi nu se fac copturi, iar seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos. În mijlocul bisericii, este așezată o masă deosebită cu Epitaful deasupra, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului. Credincioșii trec pe sub această masă, pentru a simboliza suferința prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii.

Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paști. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ''Mielul lui Dumnezeu'', simbolizând sacrificiul său desăvârșit. De obicei, de pe masa creștinilor, în ziua de Paști nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura. 

Copturi pascale

În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paști și fac ultimele retușuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, notează site-ul www.romanianmonasteries.org. Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăși noi, atât pentru ele cât și pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paști. Seara, gospodinele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roșii, pască și cozonac. În unele zone se mai pun și o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptură în formă de miel. Peste toate acestea se așterne cel mai frumos ștergar din casă. Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vesti și celor de dincolo Învierea Mântuitorului.

În ziua de Paști, gospodinele schimbă ștergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi. Copiii se trezesc dis-de-dimineață și pornesc prin vecini, pentru a vesti Învierea Domnului, primind în dar ouă roșii și bănuți. Mai întâi merg băieții și apoi fetițele, pentru că, după credința populară, este bine ca în ziua de Paști să-ți intre în casă mai întâi un băiat, ca să ai spor și bogăție.

Alte traditii bizare

Nu se consumă oţet sau urzici

Se spune că în Săptămâna Mare nu este bine să mănânci salate cu oţet, sau orice altă combinaţie de alimente cu oţet, deoarece vei avea ghinion.
La fel, în Joia Mare nu se consumă urzici, deşi mâncarea de urzici este de post, deoarece se spune în popor că planta „nunteşte” (înfloreşte) şi nu mai este comestibilă.

Tunsoarea din Vinerea Mare te fereşte de dentist

Un alt obicei ciudat spune că dacă te tunzi sau doar îţi tai câteva fire de păr în Vinerea mare, nu o să suferi un an întreg de dureri de dinţi.
În plus, părul va creşte repede şi firul va fi gros, potrivit zicătorilor din bătrâni.

Somnul de după-amiaza

În Joia Mare nu se doarme după-amiaza, deoarece se spune că vei fi tot anul leneş, că nu vei putea duce la bun sfârşit nimic din ceea ce ţi-ai propus.
Pentru că în Joia Mare a murit Iisus, somnul este, în mod simbolic, o imagine a morţii şi de aceea este de rău augur.

Tradiţii cu ouă roşii

După ce ai vopsit ouăle în Joia Mare, tradiţia spune că fetele tinere, nemăritate, trebuie  să se spele, fie în Vinerea Mare, fie în ziua de Înviere (în funcţie de zona ţării), pe faţă cu apă proaspătă în care s-a ţinut un astfel de ou cu sau fără un bănuţ de argint.
Se spune că astfel o să fii atrăgătoare, roşie în obraji (sănătoasă) şi bănuţul va aduce noroc.
De asemenea, copiii sunt frecaţi în obraji cu primul ou înroşit de gosopodine, pentru noroc şi sănătate în anul care abia a început.

Share on Google Plus

About Omae Bazooka