Misterele si legendele cetăţilor Braşovului


Pe lângă valoarea istorică şi frumuseţea lor, fortificaţiile din Braşov au legende vechi de sute de ani, care le fac şi mai atractive pentru turişti. Misterele din jurul cetăţilor nu au putut fi explica nici până astăzi, fapt care sporeşte farmecul lor. 

Cel mai mare mister de la Râşnov este ţesut în jurul fântânii din cetate, despre care legendele spun că ar avea 147 de metri adâncime, adică aproximativ cât un bloc cu 50 de etaje. Despre ea se mai spune că ascunde o mare comoară, dar ni

Legenda locului spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci care au lucrat la ea aproape 15 ani. Se spune că li s-a promis că dacă termină lucrarea vor fi eliberaţi. Tot legenda spune că după ce au ajuns la o adâncime de 147 de metri prizonierii au fost eliberaţi. Datele istorice confirmă faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, între 1625 şi 1640, dar că fântâna are doar 75 de metri adâncime. Se mai spune că pe pereţii fântânii prizonierii turci ar fi scris mai multe versete din Coran. Legenda mai spune că în fântână au fost ascunşi saci întregi de galbeni care şi astăzi ar mai fi acolo. Nimeni nu s-a încumetat însă să-i caute. Fântâna încă există şi poate fi admirată de turişti.



 Fecioara de Fier oferea îmbrăţişarea morţii Legendele, dar şi mulţi istorici spun că la Cetatea Făgăraş a existat în trecut unul dintre cele mai crude obiecte de tortură posibile. Se numea „Fecioara de Fier“, a ucis sute de oameni şi a fost folosit chiar şi de comunişti pentru a-i tortura pe deţinuţi. La Cetatea Făgăraş a fost expusă la muzeu o replică la Fecioarei de Fier făcută după mai multe studii istorice. 

  A devenit cunoscut în 1515, când se spune că a fost folosit pentru prima dată. Fecioara de Fier era de fapt o cuşcă de metal, care avea în interior un sistem cu mai multe cuţite. În momentul în care cuşca era închisă, ţepuşele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Cum scopul era ca victima să sufere cât mai mult, sistemul de ţepuşe era construit în aşa fel încât să nu ucidă instantaneu. Cuţitele străpungeau picioarele, mâinile, pieptul şi chiar ochii persoanei condamnate. 

Legenda spune că putea dura şi două zile până când cel rănit îşi dădea sfârşitul după chinuri groaznice. Practic, cel torturat sângera până murea. Un accesoriu cinic al Fecioarei de Fier era o iconiţă cu Fecioara Maria, aşezată în dreptul feţei persoanei torturate. Astfel, în momentul închiderii uşii şi al apropierii morţii, omul săruta practic icoana, ultimul lucru pe care îl vedea.  

„Potrivit documentelor, dispozitivul era aşezat între sala de inchiziţie şi sala de şedinţe a Tribunalului de la Cetatea Făgăraş. Legenda Fecioarei de Fier spune că cel condamnat la moarte era trimis la «fecioară» ca să sărute icoana Maicii Domnului, prinsă pe pieptul ei de oţel. Condamnatul nu primea mântuire, ci o moarte extrem de crudă. Cuşca de fier se închidea, iar corpul deţinutului era străpuns adânc de zeci de cuţite“, spune istoricul Ioan Paloian.

 Legenda mai spune că persoanele care au îmbrăţişat fecioara nu au mai fost văzute niciodată şi nu fost îngropate de familii. Se spune că, după ce condamnaţii erau ucişi de îmbrăţişarea fecioarei, sub instrumentul de tortură se deschidea o trapă, iar cadavrul cădea într-un mecanism de săbii, cu tăişul foarte ascuţit, care îl ciopârţeau în bucăţele mărunte. La o adâncime de aproximativ opt metri se afla un canal cu apă care ducea resturile în apele Oltului, spălând astfel orice urmă de crimă. Localnicii ştiau de fiecare dată când cineva era executat deoarece apa se înroşea. 

Energii vindecătoare la Templul Ursitelor

 O grotă săpată în stâncă de la Şinca Veche este cunoscută şi ca Templul Ursitelor. Legendele zonei spun că, odată ce intri în grotă şi ajungi sub pământ, orice semn de oboseală dispare ca prin minune şi corpul este practic invadat de energie. De-a lungul anilor locul şi-a căpătat faima de a fi unul vindecător de boli. Locul este unul superb în natură şi perfect pentru o zi de relaxare. 

Se spune că omul care adoarme măcar şi pentru câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu apucă să se stingă niciodată. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş. Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Râşnovului.

 Nimeni nu poate spune exact când a apărut mănăstirea săpată în stâncă, fapt care sporeşte misterul zonei. Potrivit istoricilor, există date că lăcaşul de cult săpat în piatră are o vechime de 7.000 de ani. Se presupune că iniţial a aparţinut aceleiaşi civilizaţii care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor. Primele date istorice certe despre biserica rupestră apar după anul 1700, când aceste lăcaşuri au fost folosite ca loc de refugiu de către călugării ardeleni hăituiţi pentru a trece la catolicism.

 Fantomele de la Castelul Bran

 Castelul Bran, cunoscut şi sub Castelul lui Dracule este obiectivul turistic nr.1 din Braşov şi a avut îm 2016 peste 800.000 de vizitatori. Pe lângă mitul lui Dracula se spune că în castel ar fi şi fantome, legendă alimentată de britanici. Localnicii spun şi ei că mai există încă o fantomă la Castel. Ar fi chiar spriritul Reginei Maria. Oamenii spun că într-un anumit loc din castel, care dă spre curtea interioară, în unele seri, poate fi simţit, ca din senin, un miros foarte puternic de violete, florile preferate ale Reginei Maria. Castelul Bran a fost reşedinţa preferată a Reginei Maria.