ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Traditii si superstitii in "Saptamana Alba" - Descoperă România Misterioasă , Traditii si superstitii in "Saptamana Alba" - Descoperă România Misterioasă


Traditii si superstitii in "Saptamana Alba"


Pe 20 februarie, credincioşii intră în Săptămâna Albă, perioadă care îi pregăteşte sufleteşte şi trupeşte pentru intrarea în Postul Mare. În zilele care urmează, oamenii fac petreceri în familie, dar elimină din alimentaţie carnea şi slănina şi consumă în zilele de miercuri şi vineri: brânzeturi, lactate, ouă şi peşte.

 Postul Paştelui, care începe în 27 februarie, este precedat de Săptămâna Albă sau a Brânzei, perioadă în care nu se mai mănâncă alimente din carne, ci doar brânză, lapte şi ouă. Miercuri şi vineri, în Săptămâna Albă, se mănâncă şi peşte.

 Conform calendarului creştin-ortodox, din duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunţi. De altfel, nunţi nu se fac tot postul şi nici în Săptămâna luminată, adică din 19 februarie până în 23 aprilie. 

În Săptămâna Albă, miercuri, se rostesţe pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul - "Doamne şi Stăpânul vieţii mele", rugăciune care va fi rostită tot postul până în miercurea din Săptămâna Mare. În zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie. 

Focuri purificatoare

 Potrivit tradiţiei, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri pe dealuri, prin curţi şi grădini curăţându-se şi arzându-se uscăturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece şi duminica de Lăsatul Secului de brânză. În duminica Lăsatului sec de brânză se fac mese care se încheie tradiţional cu un ou fiert, obicei de la care au pornit şi zicătorile: "Cu un ou se astupă gura acum, cu alt ou se destupă gura la Paşti” sau "Ouşor, ouşor, să-mi pară Postul uşor!” . 

Se bate halviţa 

La mesele îmbelşugate din duminica Lăsatului sec de brânză nu poate lipsi plăcinta cu brânză sau  "bulzul", făcut dintr-un boţ de mămăligă, în mijlocul căruia se pune brânză grasă de oaie şi apoi este copt pe jăratec. Un alt obicei este "bătutul alviţei”: halviţa se atârnă de o sfoară în tavan, iar copiii încearcă să o apuce cu gura. Superstiţiile spun că pe sfoara rămasă de la "bătutul alviţei” se fac din loc în loc atâtea noduri câţi membri are familia, apoi i se dă foc. Tradiţia spune că ultimul nod înaintea căruia se stinge sfoara desemnează pe cel mai norocos membru al familiei în acel an. 

"Hrănirea morţilor" 

Pentru a avea spor la bucate şi în gospodărie, dar şi pentru "hrănirea” morţilor, se pune pe pervaz, într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare şi plăcintă cu brânză care se lasă acolo până-n seara duminicii respective. O altă superstiţie din Săptămâna Albă este ca gospodinele să aşeze oalele şi cratiţele numai cu gura în jos, pentru a fi ferite de pagubă. 



Nu se spală rufe 

Prima zi este Lunea albă, cunoscută şi ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marţea albă şi în Miercurea albă, nu se spală rufe şi nu se face baie. În Joia Furnicilor, aşa cum se numeşte joia din Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui, femeile împlineau o datină prin care aduceau ofrande acestor insecte: ele făceau o turtă din făină sau mălai, o ungeau cu unt sau cu brânză şi o puneau pe un muşuroi. Prin tradiţie, se credea că insectele sunt îmbunate şi nu vor face pagube gospodarilor în timpul verii. În unele sate din Muntenia, bătrânii mai practică şi azi ritualul acesta. În vinerea din Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui se mănâncă numai seara, pentru binele casei şi pentru curăţirea sufletului şi se spun rugăciuni. În unele sate, tinerii practică îndeosebi această tradiţie pentru a avea noroc la căsnicie. 

Nu se coase 

În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană, alături de colăcei şi colivă cu lumânări mici. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece şi dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Bărbaţii nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos şi nu spală cămăşi bărbăteşti.

 Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paşti. La masa sărbătorească se consumă doar bucate de culoare albă, pentru că este dezlegare la produsele lactate. 

Duminica împăcării 

Duminica Lăsatului Sec de brânză se numeşte şi Duminica iertării şi împăcării. Rudele, prietenii şi vecinii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii pentru eventualele greşeli, pentru a intra cu sufletul curat în post. 

Prin tradiţie, cei care se consideră vinovaţi aduc persoanei la care-şi cer iertare: prăjituri, cozonaci, nuci şi fructe, în semn de iertare. După amiaza, cei căsătoriţi îi vizitează pe naşii de cununie şi le urează sănătate şi post uşor. În familiile sărace, cu mulţi copii, este bine să se ofere şapte sticle cu lapte, care simbolizează cele şapte săptămâni de post, pentru ca acei copii să aibă hrana mai bună în timpul Postului Mare.  

adevarul.ro

Share on Google Plus

About Omae Bazooka

Stiri pe Turte