Un document cutremurător, care n-a fost dat publicității oficial niciodată, demonstrează încă o dată că SISTEMUL i-a protejat prin toate mijloacele pe ucigașii care au furat Revoluția din 1989 și viitorul României!
La data de 19 noiembrie 1997, generalul Constantin Degeratu, în calitate de şef al Statului Major General (SMG), a suspendat temporar „dreptul tuturor angajaţilor din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza (presei sau organelor de anchetă) informaţii cu privire la activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989”!, conform comisarul.ro
Surse bine documentate ne-au confirmat că dosarele procurorilor anchetatori în evenimentele din decembrie 1989 au fost dosite, înapoindu-se magistraților, bine pieptănate, cu mențiunea: „Rugăm adânciți cercetările” pe copertă, o expresie folosită în epoca bolșevică de comisarii sovieitici. În urma deciziilor CEDO, redeschiderea dosarelor Revoluției, nerezolvate încă, a dus la o adevărată operațiune de scotocire. În luna noiembrie a acestui an, procurorii au descins în Senatul României după documentele ascunse ale comisiilor parlamentare însărcinate cu cercetarea evenimentelor din urmă cu aproape trei decenii.
Cum au pus talpă Justiției
La data de 19 noiembrie 1997, generalul Constantin Degeratu, în calitate de şef al Statului Major General (SMG), a suspendat temporar(„se suspendă temporar”) dreptul tuturor angajaților din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informații cu privire la „activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989”. De asemenea, „prezentarea personalului militar și civil la organele de anchetă și judecată, în orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului apărării naționale”. Nu a fost anchetat pentru acest abuz, nu a fost nici măcar audiat.
Orice persoană care dorea sau era chemată să depună mărturie şi făcea parte din organigrama Ministerului Apărării Naţionale, trebuia să ceară mai întâi aprobarea ministrului. Aşadar, ministrul decidea cine depune sau nu mărturie despre crimele Revoluţiei. Documentul semnat de generalul Degeratu, un act de intimidare oficial la adresa martorilor, nu a fost dat publicităţii niciodată. Probabil, din motive de secretizare, dezvăluie avertisment.net.
Ordinul dovedeşte faptul că în timp ce procurorii se chinuiau să scoată la iveală crimele Revoluţiei şi infractorii care au tras în populaţie, Armata, la cel mai înalt nivel, ascundea dovezile şi făcea totul pentru a intimida sau împiedica martorii cei mai importanţi (militarii participanţi la faţa locului) să depună mărturie. Când se întâmpla acest lucru? Sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, considerată de mulți ca cel mai democratic regim aflat la conducerea țării după 1989. Copii după Ordinul 522/1997 au ajuns în cele din urmă în posesia mai multor asociaţii care “îi reprezintă cu cinste” pe revoluţionari şi pe urmaşii victimelor din decembrie ’89. Nu s-a întâmplat nimic deosebit. Nu s-a depus nici măcar o plângere penală împotriva demnitarului.
MApN plăteşte și astăzi pensiile foştilor securişti, mai ales cadrelor acoperite ale Departamentului de Informaţii Externe (redenumită CIE după 1978), legendaţi ca ofiţeri de armată în cărţile de muncă.
O fi întâmplător că același Constantin Degeratu a fost „înfiat” și de Traian Băsescu și numit consilier prezidențial? Da, Traian Băsescu, personajul care se schimonosea teatral la Kovesi că nu rezolvă Dosarul Revoluției!
La data de 14 ianuarie 2005, președintele României, Traian Băsescu l-a numit pe generalul de armată Constantin Degeratu în funcția de consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale. El a condus acest departament până la numirea generalului Sergiu Medar la 25 noiembrie 2005 ca șef al Departamentului Securității Naționale.
Începând din 1 mai 2005, consilierul de stat pentru probleme de apărare Constantin Degeratu a fost rechemat în activitate, cu gradul de general de armată (cu 4 stele). Această reactivare s-a efectuat la propunerea ministrului apărării naționale, Teodor Athanasiu. A fost trecut în rezervă cu același grad începând cu data de 1 decembrie 2007.
Umbre
Constantin Degeratu a avut un rol controversat în Revoluția din decembrie 1989. O parte a presei l-a acuzat că, în decembrie 1989, la Cluj, a întocmit harta desfășurării trupelor armate în oraș, în cadrul acțiunii de suprimare a manifestațiilor muncitorilor clujeni. Ca urmare a hărții realizate, militarii plasați de el în dispozitivele de apărare ale regimului Ceaușescu ar fi ucis 26 de persoane și ar fi rănit prin împușcare alte 86 persoane.
De asemenea, s-a afirmat că ulterior ar fi interferat, la ordinul superiorilor săi, în ancheta privind evenimentele de la Cluj din decembrie 1989, reușind, prin delațiune și mistificarea adevărului, scoaterea de sub urmărire penală a mai multor militari cercetați pentru omor.
Fostul prim-ministru al României, Radu Vasile, în cartea sa de memorii „Cursă pe contrasens. Amintirile unui prim-ministru” (Ed. Humanitas, București, 2002), îl prezintă astfel pe generalul Degeratu în contextul Mineriadei din ianuarie 1999:
„La Palatul Victoria a sosit șeful Statului Major al Armatei, generalul Degeratu, surescitat și îngrijorat. Neștiind că plecasem spre Cozia, venise împins de nevoia de a se sfătui cu prim-ministrul.
Era vădit îngrijorat și se îndoia că dacă președintele Constantinescu le-ar fi cerut-o, comandanții din armată s-ar fi conformat ordinului de a deschide focul împotriva minerilor, câtă vreme vinovățiile din decembrie 1989 legate tocmai de respectarea ordinelor nu se lămuriseră.
Degeratu nu știa pur și simplu ce să facă. Constantinescu chiar era hotărât să deschidă focul asupra civililor.
Pradă aproape unei crize de nervi, Degeratu repeta mereu că președintele era pe punctul de a face exact greșeala pe care o făcuse Ceaușescu la Timișoara, crezând că astfel va înăbuși revolta masei.”