Europa de Est parea, în 1956, un loc al îngheț…ului perpetuu. Stalin murise cu trei ani mai devreme, dar stalinismul continua să fie la putere în aceasta parte a Europei. La mai mult de un deceniu de la terminarea Celui de-al Doilea Razboi Mondial, oamenii se luptau în continuare cu foamea †și cu frigul, cu ocupaț…ia sovietica †și cu lipsa libertaț…ii. În mod ironic, prima revolta din Europa de Est din acel an a izbucnit la Uzinele „Iosif Stalin“ din ora†ul polonez Poznan. În 28 iunie 1956, muncitorii au ie†șit în strada †și au cerut drepturi, libertate †și oprirea înfeudarii …țarii lor fa…ță de URSS.
Ulterior, peste 100.000 de oameni din oras i-au susț…inut pe muncitori. Represiunea a fost dura. În 29 iunie, mai mult de 10.000 de soldaț…i, comandați de generalul sovietic Konstantin Rakossovki, au fost trimiș†i la Poznan. Aproape 80 de oameni au fost uci†și pe loc.
Flacara revoltei ajunge la Budapesta
Revolta de la Poznan a avut efectul unei scântei. Spiritele s-au încins si la Budapesta, iar pentru a slabi presiunea, sovieticii l-au obligat pe dictatorul stalinist Matyas Rakosi sa demisioneze, în iulie 1956.
În locul sau, Moscova l-a instalat la conducere pe Erno Gero, însa mutarea nu a calmat spiritele, astfel ca în 23 octombrie la putere a venit Imre Nagy, un vechi comunist, colaborator al lui Lenin ș†i al lui Stalin. Sovieticii nu aveau nici un motiv de suspiciune fa…a de el: Imre Nagy fusese membru al plutonului de execuț…ie care l-a asasinat pe …țarul Rusiei, Nicolae al II-lea.
Însa, spre surprinderea tuturor, Imre Nagy a adoptat, sub presiunea maghiarilor de rând, o atitudine antisovietica. A urmat o represiune deosebit de dura. Ruș†ii au trimis mai mult de 6.000 de tancuri în Ungaria, unii istorici maghiari susținând ca au fost mai multe decât cele cu care Germania invadase Rusia Sovietica în 1941. Artileria sovietica a bombardat Budapesta. Soldații au masacrat mii de oameni pâna în 11 noiembrie, când revolu…ița maghiara a fost zdrobita. Imre Nagy ș†i membrii guvernului instalat în 23 octombrie s-au refugiat la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, dar liderul maghiar a fost arestat ș†i dus în România, apoi trimis la Moscova. A revenit în Ungaria pentru a fi judecat si a fost condamnat la moarte prin spânzurare în 1958. Au mai fost condamnate la moarte 350 de persoane.
Vântul libertaț ii sufla dinspre Vest
Revoltele din Polonia ș†i din Ungaria s-au propagat cu repeziciune ș†i în România. Mediul universitar a fost cel în care opozi…ția fa…ța de ocupa…ția ruseasca s-a manifestat cel mai deschis. Revoltele studențeș†ti au avut loc în Timi†șoara, Cluj, Ia†și și Bucure†ști. Cele mai importante mi†șcari studen…șeș†ti au fost în Timi†șoara, unde populaț…ia era iritata la maximum de prezen…ța trupelor ruseș†ti, concentrate pentru a lansa un eventual atac contra Iugoslaviei conduse de Tito. Dictatorul comunist iugoslav se afla deja în conflict cu Moscova. Românii din Banat erau bombardaț…i cu emisiunile facute de sec…ția în limba româna a Radio Belgrad, care ț…ineau treze amintirile legate de crimele, violurile sistematice, deportarile †i jafurile comise de ruș†i atât în timpul razboiului, cât ș†i dupa. Apoi, deruta ru†șilor în fa…ța acț…iunilor lui Imre Nagy a sporit speran…ele bana…țenilor ca pot pune capat terorii ruseș†ti.
Un documentar istoric publicat în revista „Vestul“ reda starea de spirit a banaț…enilor din toamna lui 1956.
„La Timisoara se scria: «Vrem pâine. Suntem împotriva U.R.S.S.» La Lugoj au fost raspândite manifeste cu urmatorul conținut: «Muncitori, studenți si elevi, grabiți lupta voastra pentru eliberarea României de sub jugul sovietic. Luați exemplul poporului ungar. Jos Gheorghiu-Dej cu clica lui de parveniți! Luptați pentru o via ța mai buna si pentru libertate ». Iar la Faget au fost lipite pe pereți afise cu următorul text: «Noi, cetațeni ai României, luptam pentru urmatoarele cauze: 1) Înlaturarea regimului comunist, regim de teroare; 2) Plecarea armatei sovietice si a tuturor paraziților sovietici care traiesc din bunurile poporului român; 3) Vrem o țara libera, dorim relații cu țarile din apus; 4) Dorim libertate si pâine. Sa luptam ca frații unguri».
În comuna Sandra, locuitorii l-au lovit pe un ofițer sovietic care încerca sa procure alimente. În Timisoara a fost împuscat un ofițer de Miliție.
În acele zile, caminele studențeș†ti din Timi†șoara fierbeau. Studenț…ii au început sa arunce pe pereț…i mamaliga cu care erau hraniț…i în cantine, deoarece grâul pentru pâine era trimis în Rusia. Rectorii numiț…i de comuniș†ti le spuneau studen…ițlor ca revolu…ția din Ungaria este provocata de huligani, o retorica folosita, la decenii distan…ța, de liderul tineretului stalinist din 1956, Ion Iliescu, cu referire la cei care protestau în 1990 în Pia…ța Universitaț…ii.
Zeci de elevi si studenti au fost aresta ți si condamnaț i la închisoare
În data de 27 octombrie, liderii studen ților timi șoreni, Caius Mu țiu ș i Aurel Baghiu, împreuna cu prietenii ș i colegii lor, Teodor Stanca ș i Friedrich Barth, au decis convocarea unei mari întruniri studen țeș ti, pentru 30 octombrie.
În acea zi, studenț ii de la Construcț ii ș i de la Electrotehnica s-au încolonat și au pornit, prin centrul ora șului, spre amfiteatrul Facultaț ii de Mecanica. Acest amfiteatru a devenit neîncapator. La ora 14.30, liderii studen ților au decis sa mute întrunirea în cantina Politehnicii. La întâlnirea cu miile de studen i timi șoreni au participat ministrul Muncii, Petre Lupu, ministrul adjunct al Învaț amântului, Coriolan Dragulescu, secretarul general al CC al PMR, Ilie Verde , ș i rectorul Politehnicii, Alexandru Rogojan. Printre studenț ii protestatari se număra ș i fiul ministrului comunist Dragulescu. Ministrul Petre Lupu i-a îndemnat pe studenț i să se exprime liber ș i le-a promis, mincinos, ca nu vor fi consecin țe. La ora 18.00, autorita țile s-au retras.
Studen ții au ramas în cantina, pentru a aproba o lista de revendicari, pe care figurau retragerea trupelor sovietice din România, eliminarea obligativitaț ii de a studia limba rusa, oprirea trimiterii cerealelor în URSS sau libertatea cuvântului, a întrunirilor ș i a presei. Studenț ii scandau „Afara cu ruș ii din țara!“, “Jos mâinile de pe Ungaria!“, “Ce cauta ruș ii la petrolul ș i uraniul nostru?“ ș i “Vrem libertate!“. Armata și Securitatea au înconjurat cladirea. 3.000 de studenț i au fost aresta i. Cei mai mul i dintre ei au fost duș i în cazarmile din Becicherecul Mic, unde mulț i au fost batuț i și torturaț i.
Studen ții timi oreni nu au fost intimidaț i. În 31 octombrie, alți aproximativ 1.000 de studenț i, conduș i de Gheorghe Pacuraru și de Octavian Vulpe, s-au adunat ș i au cerut eliberarea colegilor lor. Ș i de aceasta data, represiunea a fost dura. Studen ii au fost înconjuraț i, batuț i, iar pentru a preveni ripostele din partea lor au fost trase focuri în aer. Ș i de aceasta data, au urmat noi arestari. Într-un gest de eroism, studenț ii timi șoreni au continuat sa protesteze. Studenț ii de la Medicina, condu și de Vasile Diaciuc, au intrat în greva.
Clădirea în care se aflau a fost înconjurata de securi ști, care au tras gloan țe spre imobil. Au urmat noi arestari. Nici de aceasta data. dorin ța timi șorenilor de libertate nu a putut fi înfrânta. Elevii de la Școlile medii nr. 1 și nr. 5 s-au solidarizat cu studenț ii i s-au adunat în centrul Timi șoarei. Au cerut eliberarea studen ților arestaț i. Ș i mitingul elevilor a fost reprimat cu brutalitate. Zeci de elevi au fost arestaț i. La câteva saptamâni dupa aceste evenimente, zeci de lideri ai studen ților au fost condamna ți la închisoare. Ei au primit pedepse cuprinse între 3 luni ș i 8 ani. Cele mai grele pedepse le-au primit Caius Mu țiu, Aurel Baghiu ș i Teodor Stanca. Slugile sovieticilor au reuș it sa îi aresteze pe liderii studenț ilor, dar nu au zdrobit dorin ța de libertate a timi șorenilor.
În decembrie 1989, acolo a izbucnit revolu ția care a dus la rasturnarea comunismului ș i care a transformat România dintr-un vasal al Rusiei într-o țara libera.