Complexul rupestru de la Aluniş, un Athos românesc


La doar șase kilometri de un alt loc, unic în lume (patria chihlimbarului românesc), în zona arcului sud-estic al Carpaților, în Munţii Buzăului, la Aluniş, o altă minune opreşte paşii călătorului: complexul de chilii, grote, peşteri şi biserica rupestră.

La 75 de kilometri de capitala judeţului, oraşul Buzău, şi la doar 150 de kilometri de capitala României, Bucureşti, intri în Ţara Luanei, loc străvechi şi straniu, disputat de două legende. În prima, Luana ar fi fost un rege care îşi avea aici cetatea cu zidurile până la cer. Peste cetatea regelui Luana soarele nu apunea niciodată, soldaţii ieşeau mereu învingători în războaie, iar oamenii erau nemuritori, sorbind dintr-un izvor cu apă vie.

Până într-o bună zi, când s-a năpustit asupra cetăţenii, din cer, în care de foc, duşmani năpraznici, care au făcut locul una cu pământul. În a doua legendă, Luana este o fecioară de o frumuseţe răpitoare, coborâtă din cer, care – îndrăgostindu-se de un localnic – nu s-a mai întors acasă. Însă iubitul din cer a coborât să o caute, mânia lui aruncând trâmbe de foc, care au pârjolit locul. Atunci, frumoasa Luana i-a sfătuit pe oameni să se asundă în piatră şi astfel se explică existenţa vechilor grote.   

Complexul de la Aluniş este socotit astăzi unul dintre leagănele creştinismului, un Athos românesc, fiind cel mai vechi centru monahal din Carpaţi. 



Ca să vezi toate minunăţiile din zonă, îţi trebuie timp (vreo opt ore), iscusinţă (zona are marcaje foarte puţine), condiţie fizică (există trasee care nu pot fi urcate altfel decât pe brânci), dar şi o călăuză din partea locului, care nu doar că te descurcă printre povârnişuri, dar îţi umple tolba cu poveşti, astfel încât să uiţi că nu ai semnal la telefon, iar pe crestele mai înalte te-ai putea întâlni cu ursul. 

Ctitorită în urmă cu 700 de ani, mănăstirea rupestră din Aluniş se află şi astăzi în circuitul liturgic, ca biserică parohială a satului, cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”.

Povestea spune că, în spatele unei ferestre a bisericii există un tunel care duce până în Munţii Bucegi. Deasupra bisericii, scobit în stâncă, se află un jilţ, căruia oamenii îi spun Scaunul lui Dumnezeu. 

Pe drumul abrupt către Scaunul lui Dumnezeu, în aceeaşi stâncă, se înşiră mai multe chilii, săpate de sihaştrii care s-au adăpostit aici, încă din vremurile creştinismului timpuriu.  

În peştera-chilie a lui Dionisie Torcătorul, în aşa-numitele „agatoane” (schituri sau chilii săpate direct în piatră), împrăştiate pe stânci, ca din praştia Celui de Sus, amatorii de senzaţional caută şi astăzi porţi spre o altă dimensiune. 

Ceea ce te tulbură, odată ajuns aici, este că vestigiile n-au încremenit, nu s-au muzealizat. În toate cotloanele pulsează viaţa. Ai sentimental acut al unui dialog neîntrerupt al prezentului cu eternitatea.  
România are 23 de sate culturale. „SATUL CULTURAL AL ROMÂNIEI” este un program AFSR lansat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc.

Oricare comună din România poate candida la acest titlu cu condiția de a organiza pe parcursul unui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri etc. – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei, turismului.