Misterioasa "Piatra scrisa" din muntii Buzaului


Munţii Buzăului sunt renumiţi pentru misterele care învăluie ţinutul de la Curbura Carpaţilor. Zona ascunde vestigii tulburătoare, necercetate de arheologi, precum aşezări şi schituri rupestre, urme străvechi de scrieri necunoscute, încrustate în stânci. Pe culmea Broscarului, din zona Colţi, se află un megalit pe care a fost imprimată o scriere încă nedescifrată. 

Se spune că în arealul ocupat de localităţile Colţi, Bozioru, Aluniş, Ruginoasa fiecare vârf de munte e însemnat cu misterioase inscripţii. Pe culmea Broscaru, în noiembrie 1997, fostul profesor de istorie al localitatii Colţi şi ghid turistic, Dumitru Nica, a făcut o descoperire ce avea să facă obiectul unor studii, chiar controverse, şi anume o lespede de forma unei inimi, plină cu pictograme.  

  Dumitru Nica a găsit piatra în timp ce era la vânătoare de mistreţi, pe culme, într-un loc cu pădure nu prea deasă, de pini.    „Am început să îmi frec tălpile de pământ, ca să mă încălzesc. Când colo, văd pe o piatră, în faţa mea, două linii lungi, paralele. M-am gândit eu că nu puteau fi făcute de natură. Apoi, când mă uit mai bine, sub tălpile mele era o altă piatră, acoperită cu muşchi şi pământ, dar pe care se vedeau săpate nişte stele. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. I-am anunţat şi pe cei de la muzeu. Am săpat în jurul ei şi am dezvelit o suprafaţă cam de doi metri pe un metru, dar nu i-am dat încă de rădăcini. E plină de semne pe toate feţele”, a povestit Dumitru Nica pentru Formula As, în urmă cu şapte ani.  

 Diana Gavrilă, absolventă de Istorie şi ghid local, spune că piatra este greu de găsit fără un îndrumător din părţile locului. ”E în mijlocul pădurii, pe o culme, strategic aşezat punctul acela, un punct de manifestare. Culmea Broscaru se remarcă prin faptul care are vârful oarecum retezat. Până în 1975 era o culme dezgolită, de păşune, iar ea a  fost împădurită artificial pe vremea comunismului”, spune Diana.   



 După ce a pus cap la cap părerile specialiştilor pe care i-a consultat în legătură cu acest subiect, Diana a tras concluzia că scrierea ar fi fost reprezentarea grafică a unui limbaj comun folosit de strămoşii noştri. ”Sunt pictograme, în general reprezentări solare. Printre însemne sunt şi brăduţi, de exemplu. Pot fi o formă străveche de comunicare, dinaintea folosirii grafemelor. Este o simbolistică destul de complexă pe care cineva din sat nu ar fost în stare să o facă. Este foarte veche, dinaintea scrierii pe care noi o cunoaştem, deoarece domnul profesor Nica mi-a spus că a ridicat de pe acea piatră vreo 35 de centimetri de turbă, care se depune în sute de ani”, spune Diana Gavrilă

  Au fost imprimate pe această piatră înfiptă puternic în sol stele alcătuite din linii întretăiate, jumătăţi de stele, cruci mărginite de pătrate şi dreptunghiuri, multe simboluri solare, semne de tipul răbojului, linii care se întretaie şi se frâng, spice sau brăduţi. Unele semne sunt grupate câte două-trei, altele izolate, sunt semne mai mici, scrijelite mai delicat, altele mai mari şi mai adâncite, unele sunt încadrate în pătrate sau dreptunghiuri. Lipsesc liniile curbe. 

 ”Un asemenea haos aparent ar putea reda o hartă, poate o hartă a cerului. Doar într-o astfel de hartă semnele sunt împrăştiate fără noimă pentru cel ce nu le cunoaşte rostul. A doua idee este aceea că semnele nu au fost făcute toate odată, ci pe rând, la anumite ocazii. Poate că acolo era un loc de întâlnire şi procesiune periodică, şi de fiecare dată, se însemna ceva pe piatră: o invocaţie, o rugă de mulţumire către Dumnezeu, vreun nume sau lucru important. Poate era un loc cu puteri tămăduitoare, iar semnele erau lăsate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau, mai bine zis, de vracii sau preoţii care intermediau în procesiunile de vindecare, în numele celui bolnav”, a scris Aurora Peţan, jurnalist la Formula As, după ce a fost călăuzită către Piatra Scrisă de profesorul Dumitru Nica. 

Scrierile de pe megalitul descoperit pe culmea Broscaru au trezit controverse în lumea stiinţei, ba considerându-se a fi de importanţă, vizând un mijloc străvechi de comunicare scrisă, ba considerându-se a fi doar scrijelituri făcute de vreun  cioban, în cine ştie ce moment de plictiseală. Ultima variantă este însă combătută de cei mai mulţi specialişti în istorie, care au ca argument întregul complex rupestru din Munţii Buzăului.   

  Bucata preţioasă de rocă, denumită ”Piatra scrisă Broscaru”, conţine însemne oarecum asemănătoare celor de pe pereţii aşezării rupestre Fundul Peşterii, aflată în aceeaşi zonă. Aici apar peste 200 de simboluri, pentru care s-a folosit tehnica inciziei şi a zgârierii pe perete a figurii, obiectului sau simbolului. Aici sunt redate arme, vârfuri de lance, de săgeţi sau suliţe, cu sau fără coadă de lemn, pumnale, dar şi alte semne specifice artei rupestre preistorice, cu similitudini în ţară, cum ar fi Basarabi şi Clisura Dunării, sau în străinătate, respectiv Spania, Franţa şi Italia.



   Despre toate aceste scrieri, un istoric buzoian susţine că sunt vechi de peste 3.000 de ani. ”E un spaţiu în care oamenii preistorici au venit şi au desenat în piatră reprezentări de arme şi diverse simboluri. Ca datare, s-ar încadra între 2.200 şi circa 1.800 î.e.n., deci epoca bronzului. Este unicat în sud-estul Europei”, a declarat Sebastian Matei, cercetător la Muzeul de Istorie Buzău. 

 Unii istorici sunt de părere că simbolurile încrustate adânc în piatră ar avea corespondent în desenele de pe tăbliţele de la Tărtăria de Mureş, cultura Vinča – Turdaş, descoperite de cercetătorul clujean Nicolae Vlassa în anul 1961, dar şi în pictografia sumeriană. Ei spun că în cercetarea scrierilor din Munţii Buzăului, inclusiv a celei de pe dealul Broscaru, trebuie făcută în ansamblu şi nu separat, întrucât ar exista o conexiune între ele.   

 ”Fiecare dintre monumente trebuie puse în legătură cu celelalte, între ele existând probabil o legătură şi o contemporaneitate în ceea ce priveşte activitatea religioasă şi funcţiile îndeplinite. În toată zona sunt o mulţime de creste de piatră în care se găsesc urme şi însemne precreştine: Piatra însemnată Broscaru, comuna Colţi, piatra Rotării, comuna Cătina, piatra cu urme de animale de la Complexul rupestru Nucu - Bozioru, situată lângă bisericuţa Piatra Îngăurită, piatra Ghiocei, Ruginoasa, Brăeşti, şi altele.

 Sunt aşezate pe nişte platouri cu largă deschidere, spre aceleaşi puncte cardinale, spre vest, ceea ce trezeşte multe semne de întrebare. Această formă de suprapunere a locurilor încreştinate peste cele păgâne este o practică ce se regăseşte în tot spaţiul din nordul Mării Negre, spaţiul pruto-nistrean”, scria Doina Ciobanu, fost director al Muzeului Judeţean Buzău, în revista Mousaios, din 2008.  

  Piatra Scrisă se află într-un ţinut cunoscut şi ca Ţara Luanei. Un număr de 29 de aşezări rupestre au fost identificate în arealul Bozioru (Nucu) – Brăeşti (Ruginoasa) – Colţi (Aluniş), toate localizate în jurul culmii Ivăneţu, pinten paleogen de circa 1000 metri înălţime, format din gresie. În jurul acestor locuri există o mulţime de legende şi poveşti care măresc atracţia şi miracolul.