ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Misterele piramidelor romanesti - Descoperă România Misterioasă , Misterele piramidelor romanesti - Descoperă România Misterioasă


Misterele piramidelor romanesti

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Eclipsate cumva de faimoasele piramide ale vechilor egipteni, ale caror secrete nici pâna astazi nu au fost deslusite în totalitate, dar si de cele incase, care nu contenesc sa aprinda imaginatia aventurierilor si iubitorilor de senzational, pe suprafata întregului glob terestru sunt raspândite alte sute si mii de asemenea constructii care, cel mai frecvent, au ramas o mare enigma. E sufficient sa mentionam piramidele din Orientul Mijlociu, pe cele, absolut fabuloase, din China, pe cele din Bosnia, dar si pe cele ajunse pe fundul marilor, în urma unor cataclisme despre care populatia actuala nu stie mai nimic.

 Am folosit mai sus sintagma „pe suprafata întregului glob”, care e oarecum inexacta. Probabil cele mai multe piramide se afla, ce-i drept, pe suprafata planetei, dar îngropate sub metri de pamânt peste care timpul masurat în mii ori zeci de mii de ani a semanat paduri ce le fac azi greu sau imposibil de depistat. Exista asemenea formatiuni (sa le numim, deocamdata, astfel) si pe teritoriul României, iar necunoasterea originii si functiei lor exacte le-a plasat dintotdeauna, de când ne stim aici, în universul fantastic al legendelor. Totusi, legendele nu fac decât sa „camufleze” realitati si istorii la limita credibilului.

„Spectacol” estival 3D în Carpati

 Despre preistoria meleagurilor locuite astazi de români e destul de riscant sa deschizi o discutie, în contextul în care multi semeni, majoritatea conationali ai nostri, desi temeinic scoliti (ori poate tocmai de aceea!) ataca asemenea idei, ipoteze si evidente cu o înversunare vecina cu ura. Sa riscam, însa! si sa amintim o ipoteza celebra, sustinuta inclusiv prin imagini de exceptie: aceea ca Masivul Ceahlau ar fi, de fapt, o imensa piramida realizata în timpuri imemoriale de o asa-zisa civilizatie megalitica, demult disparuta. Fenomenul este denumit Umbra Piramidei si a transformat Vârful Toaca într-un adevarat mister. 



În preajma datei de 6 august (când credinciosii crestin-ortodocsi sarbatoresc Schimbarea la Fata), sub lumina puternica a rasaritului, Vârful Toaca si Piatra Ciobanului formeaza o imensa piramida holografica. Masuratorile efectuate de specialisti au demonstrat ca laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiasi piramide. Fenomenul este unic în lume si unii cred ca piramida este creatia stramosilor nostri.

 Trebuie spus si ca Ceahlaul este plin de sacralitate prin faptul ca, de-a lungul timpului, oamenii l-au asociat cu Olimpul Moldovei si cu istoria precrestina. Se zice ca Zamolxe, zeul dacilor, ar fi salasluit pe acest munte. si mai interesant este ca doar Ceahlaul si Muntele Gaina, din tara noastra, au o sarbatoare recunoscuta a muntelui, celebrata de populatia care i se închina o data în an. Ceahlaul a devenit sacru pentru ca, odata cu aparitia crestinismului, aici s-au stabilit diferiti sihastri care au fondat schiturile si bisericile din zona. Locul capatând puteri spirituale, oamenii au continuat sa urce spre vârful muntelui, singurul cu hram din România, similiar Athosului din Grecia.

Guruietii ridicati de daci

 Mai putin cunoscute, din cauza materialului informativ destul de sarac, „piramidele” din comuna brasoveana Sona atrag si ele multi curiosi, dar dincolo de mister trebuie remarcate si amanunte ce pot avea semnificatii nebanuite. Vorbim, de fapt (pâna la proba contrarie) despre opt movile, unele înalte de aproape 30 de metri, asezate pe doua siruri, în ordinea marimii, si se spune ca ar fi fost ridicate de catre daci . Ele reprezinta înca o enigma si numai legendele ne ofera unele informatii, zona nefiind exploatata prea mult de catre cercetatori, ci mai degraba de catre vânatorii de comori. Una dintre legende sustine ca piramidele au fost ridicate pe vremea dacilor, iar în maruntaiele movilelor s-ar gasi chiar si importante comori. Piramidele domina satul, iar localnicii îi numesc guruieti, adica ridicaturi de pamânt.

 Cercetatorii au comparat movilele de la Sona cu tumulii în care erau îngropate capeteniile celte sau scite, mai ales ca aceste popoare au traversat si teritoriul României. În plus, arheologii au gasit în jurul piramidelor ceramica din epoca târzie a bronzului si din perioada Hallstat. Exista însa si teorii aparute de-a lungul timpului care încearca sa demonstreze ca piramidele nu se afla întâmplator la Sona. O ipoteza interesanta a fost lansata de un cercetator basarabean, care crede ca guruietii sunt vestigii dacice. Multi au încercat chiar sa le afle secretele, stârniti de povestile spectaculoase ce se aud din batrâni. Prin sat se zice ca, apa asezata lânga movile capata proprietati curative. Curiosi sa afle ce ascund înauntru, localnicii au încercat sa sape în movile, dar n-au fost lasati de autoritati. Nici arheologii n-au reusit înca sa dezlege misterele piramidelor, astfel ca Sona ramâne un loc ideal de vizitat, mai ales pentru cei care iubesc miturile.

Galerii cu comori de negasit

 Dupa cum au scris mai multe publicatii românesti, de-a lungul anilor, în sat au venit tot felul de specialisti, cu diverse aparate, în cautarea adevarului despre „ridicaturi”, dar n-au aflat nimic. O alta legenda relatata de oamenii locului spune ca de fapt movilele ar fi niste morminte de uriasi sau oricum construite de catre acestia, atragând atentia ca pamântul din movile e galben, iar cel de jos e negru. Uriasii ar sta si acum în movile si poate ca s-ar supara daca cineva le-ar strica somnul, scormonind în delulete. 

Este însa posibil, spun altii, ca piramidele sa faca parte din „triunghiurile magice” ramase de pe vremea dacilor, ca un fel de linii invizibile care strabat Carpatii, între sanctuarele si cetatile stramosilor nostri. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei – Sarmisegetusa, cetatea Piatra Rosie, sanctuarul de la Racos, templul de la Sinca Veche (aflat de altfel nu departe de tinutul „gurguietilor”), vârful Omu si piramidele de la Sona.

 Exista însa si un fel de „legende” contemporane ce adâncesc si mai tare misterul acestor formatiuni. Satenii din Sona spun ca, în decembrie 2009, niste hoti au intrat în piramidele de la Sona si au explorat cu aparatura sofisticata, nopti la rând, în cautarea comorilor antice despre care se crede ca s-ar afla îngropate în movile. Braconierii de vestigii arheologice n-au reusit nici ei sa desluseasca misterul piramidelor, asa cum nu au reusit nici istoricii. Hotii, însa, au oferit primele indicii. 

Un alpinist a reusit sa mearga pe urmele lor si sa faca fotografii, înainte ca autoritatile sa astupe intrarile, relevând astfel existenta unei retele de galerii subterane în piramide, scurte si orientate în directii diferite. Si mai e ceva. Localnicii spun ca pe vremea colectivului s-a încercat patrunderea într-o movila. Dupa primele sapaturi, au iesit niste gaze urât mirositoare care au împânzit tot satul si a început sa se auda un vuiet. Dupa ce au astupat, s-a terminat cu vuietul. Si se mai spune ca vulpile care gasesc intrarile în piramide nu mai ies niciodata.

 Cercetatorul Andrei Vartic a unit punctul unde se afla piramidele cu punctul sanctuarului dacic de la Racos si cu vîrful Omu. A obtinut un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 si 60 de grade. Pe linia Sona-Omu se afla templul dacic de la Sinca Veche. Se pare ca zona este încarcata de istorie antica, înca nedescoperita, cum este cazul comorii lui Decebal, pe care multi o cauta de decenii întregi, dar fara rezultat. Pâna una-alta, nu putem sa nu constatam ca vorbim despre lucruri reale, care ar trebui, în principiu, sa ne intereseze pe toti si pe care specialistii sunt datori sa le scoata oficial din anonimat, dar si din „zona crepusculara” în care sunt împinse permanent, cu buna-stiinta. Secretomania, însa, se plateste bine!...


Share on Google Plus

About Omae Bazooka

Magazin Cultural Ştiinţific

Magazin Cultural Ştiinţific