Mitul zburatorului in mitologia romaneasca

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Mitul este un element esenţial al civilizaţiei omeneşti, explică geneza lumii sau fenomenele naturii, miturile motivează aspiraţiile şi idealurile umane; el e un produs al spiritului care se reînoieşte în permanenţă. Mitul conferă expresie la ceea ce raţiunea nu poate exprima; el ne pune în contact cu misterul naturii.

În mitologia populară românească, Zburătorul, este mit fundamental românesc. Este o ființă fantastică închipuită ca un spirit rău, care chinuie noaptea, în somn, fetele nemăritate și femeile măritate de curând, iar bărbaţilor le cauzează insomnia, nelinişte sau tot felul de frământări.

În unele credinţe populare, în funcţie de regiuni, zburătorul este asemănat cu un zmeu, are coadă de foc şi este supranumit „ceasul cel rău” sau „ăl mai rău”. Cea mai comună descriere a zburătorului, întâlnită în majoritatea credinţelor populare, este cea a unui flăcău tânăr. Acesta ia naştere ca urmare a interzicerii unei relaţii de amor, dintre o fată şi un băiat, de către părinţii fetei. Tânărul îndrăgostit se transformă în zburător, se întoarce noaptea în camera fetei, iar în timp ce aceasta doarme o chinuie în diverse feluri, o sărută şi o muşcă. Există mai multe moduri prin care zburătorul pătrunde în camera fetei, în general acesta se foloseşte de hornul casei, gaura cheii, fereastră sau chiar de crăpătura uşii. Fata îl vede pe zburător ca fiind real, se trezeşte din somn şi este mereu cuprinsă de fior, iar ca stare generală, fata vizitată de un zburător, slăbeşte din ce în ce mai mult. Boala care o cuprinde pe fată este numită „lipitură”, iar cele care sunt chemate să o vindece pe cea bolnavă sunt babele care au priceperea de a descânta.



Dupa credinţa poporului din Ţara Romanească, acest spirit rău care atacă femeile însărcinate. Acesta intră noaptea pe coş sau pe horn în casele oamenilor, sub formă de şarpe şi cu aparenţa de flacară, care chinuie noaptea femeia care are lipitură, acestaa care se scoală dimineaţa fară puteri şi cu vânătăi pe corp. Femeia care e cuprinsă de această fiinţa rea simte pe tot corpul o mare greutate, muşcaturi, ciupili şi gadilături, şi din cauza aceasta apoi, naşte copilul mort.

Există şi metode de protecţie împotriva acestui personaj malefic. Una dintre acestea vorbeşte de posibilitatea de a unge cu „untură de zmeu pleznit” locurile prin care aceştia pătrund (horn, uşă, geam). Zmeul încearcă să găsească o cale de intrare neunsă, dacă nu găseşte, strigă pentru a i se deschide. În cazul în care nimeni din interior nu-i răspunde, aceta moare.

În literatura romantică, termenul „zburător” este o personificare a dorului de bărbatul iubit, a dragostei intense față de ființa iubită. Se consideră că „zburătorul” este un bărbat care, în timpul vieții, a fost respins de o femeie și care, după moarte, bântuie femeile de pe Pământ, dar mai ales pe cea care l-a refuzat (dacă aceasta mai este în viață). Este considerat simbolul iubirii neîmpărtășite.

Apare prezentat în basmele româneşti ca fiind un tânăr înalt şi subţire, iar uneori este înfăţişat şi ca un şarpe cu aripi sau ca o flacără. Personajul acţionează doar noaptea şi este capabil să ia forma unui bărbat, a unei femei sau a unei stele. Din punct de vedere al simbolului, în general, zburătorul personifică fiinţa iubită la care nu se poate ajunge.

În literatura română mai mulţi autori au folosit mitul zburătorului ca temă pentru textele literare. Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Ion Heliade Rădulescu sau Mihai Eminescu.

 În poemul Calin file din poveste, iubirea este reprezentată ca o îmbinaren a pământescului şi cosmicului. Fata de împarat este simbolul frumusetii. Părinţii acesteia, în dorinţa lor de a-şi feri copila iubită de mrejele Zburătorului, au ridicat în jurul ei „ zidiri de cetăţuie”.Cu toate strădaniile părinţilor, Zburătorul nu poate fi oprit de efemere zidiri pământeşti. Dincolo de orice privirecei doi se întâlnesc noaptea. Dragostea fetei este atât de puternică încât îşi doreşte să fie răpită de zburător. Dar cei doi nu se pot intalni decat in somn, făcând parte din lumi diferite, motivul somnului devenind astfel punctul de legatura intre teluric si uranic. Portretul zburatorului este romantic si sugereaza inadaptarea si imposi-bilitatea îmbinării celor doua lumi. Iar suferinta fetei provocata de dorul lui ia proporţii cosmice, sufletul ei este asemanat cerului

George Calinescu afirmă că Zburatorul ar fi un demon, de o frumusete răpitoare, care, tulbură minţile şi şimturile fetelor tinere facandu-le să tânjeasca iubire. Romulus Vulcanescu, in” Mitologie romina ” , numeste Zburatorul ca fiind ” o semidivinitate erotică … un daimon arhaic de factură malefică”.

sursa : ioanamadalinagabriela.wordpress.com